Detaliile dosarului Baciu. Cum a ajuns șeful fermierilor din România în cătușe

Foto: Facebook Laurentiu Baciu

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a fost reținut de procurori pentru delapidare. Nu a fost arestat preventiv, dar a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

Laurențiu Baciu este anchetat de procurori pentru că, în ultimii 6 ani, ar fi luat aproape 1 milion de lei din conturile Asociației pentru Producătorii Agricoli din România. Anchetatorii susțin că ar fi sustras ilegal acești bani și i-ar fi cheltuit alături de iubita pe vacanțe de lux în Spania.

Mai mult, din conturile Asociației și-ar fi cumpărat ceasuri, bijuterii, haine și alte bunuri de lux.

Laurențiu Baciu a fost reținut pentru 24 de ore și propus instanței pentru arestare preventivă. El a fost dus în cătușe la audieri.

Judecătorii au decis că nu este un pericol public, așa că l-au lăsat în libertate, dar va fi cercetat sub control judiciar.

Timp de 60 de zile, Baciu trebuie să se prezinte periodic la Poliție, nu are voie să părăsească țara și trebuie să meargă la audieri ori de câte ori e chemat.

De unde a pornit ancheta împotriva lui Laurențiu Baciu

Anchetatorii aveau suspiciuni de multă vreme că situația contabilă a LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – nu e tocmai una în regulă. La sfârșitul lui martie, au fost făcute mai multe percheziții, în urma cărora s-au ridicat mai multe documente.

Președintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, spunea atunci că e vorba de un dosar penal pentru săvârșirea infractiunii de delapidare. Baciu spunea că ancheta nu-l vizează pe el şi că nu a fost audiat de poliţişti în legătură cu acest dosar, potrivit Digi 24.

“(…) persoana care se ocupă de legăturile cu banca şi-ar fi însuşit o sumă de bani… este vorba de directorul executiv. Nu e delapidare, pentru că nu s-a luat tot, bugetul întregii asociații este mai mic de atât”.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR

Descinderile de la LAPAR au fost coordonate de politiștii din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice. Existau încă de atunci informații că banii proveniți din cotizațiile marilor fermieri ai țării, afiliați Asociației, sunt cheltuiți, de fapt, în interes personal.

Chiar și așa, Asociația a decis, recent, să facă scut în jurul lui Laurențiu Baciu. În urmă cu câteva zile, Consiliul Director al LAPAR a anunţat că “reprezentanții asociațiilor membre au acordat votul de încredere președintelui ales Laurențiu Baciu și au decis să rămână uniți și solidari alături de acesta”.

LAPAR insista că activitatea Asociației se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții.

Cine este Laurențiu Baciu și cum a ajuns unul dintre cei mai influenți oameni din agricultura României

Laurențiu Baciu conduce LAPAR din 2012. Este, de asemenea, președintele Romagria, firmă pe care a înființat-o în 1992 și prin care lucrează mii de hectare de teren agricol în județul Bacău.

Presa din domeniu a scris, multă vreme, articole elogioase la adresa sa, în care l-a descris drept o persoană care se bate pentru drepturile fermierilor din România.

Însuși Laurențiu Baciu se lăuda că muncește zi-lumină pentru binele agriculturii românești.

“Atunci când vorbesc despre problemele din agricultură, mă gândesc la ce înseamnă agricultura românească și ce înseamnă ca segment din economia națională, care mă interesează ca român. Niciodată nu m-am dus sau nu m-am bătut pentru o problemă personală. Pot să spun doar că mi-am sacrificat foarte mulți bani proprii, mi-am sacrificat foarte mult timp”. 

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR

Criticii fermierului Laurențiu Baciu susțineau că ar fi unul dintre “băieții deștepți” din agricultură. Mai exact, s-ar fi îmbogățit prin accesare de fonduri europene, obținute pe baza relațiilor pe care le-ar fi avut.

Anul trecut, însă, pe fondul unor schimbări de opinii referitoare la România, Laurențiu Baciu schimba tonul la adresa oficililor europeni. În opinia sa, ar exista o conspiraţie în care oficialii Comisiei Europene urmăresc distrugerea marilor exploataţii și reducerea producţiei agricole din România.

În acest fel, terenurile din România ar putea fi mai ușor de cumpărat de către investitorii comunitari.