Descoperirea care ar putea schimba tot ce știm despre Cleopatra. Cea mai faimoasă regină a Egiptului antic a intrat în legendă mai ales datorită poveștii ei de iubire cu generalul roman Marc Antoniu și sfârșitul dramatic-romantic al celor doi. Arheologii par a fi tot mai aproape de a afla locul unde Cleopatra a fost înmormântată, după găsirea unui tunel ce ar putea duce la locul de veci al acesteia. Dacă îl vor găsi intact, oamenii de știință vor avea parte, probabil, și de alte numeroase surprize ce i-ar ține ocupați timp de decenii.
Cleopatra, ultima regină a Egiptului antic, a domnit între anii 51-30 î.Hr. A făcut parte din dinastia Ptolemeică, înființată de unul dintre generalii macedoneni greci ai lui Alexandru cel Mare, care a condus Egiptul vreme de trei secole.
Conform legendei, Cleopatra s-a sinucis, lăsându-se mușcată de un șarpe veninos, după ce iubitul său, generalul Marc Antoniu, se sinucisese în urma pierderii bătăliei de la Actium în fața rivalul său pentru putere de la Roma, Octavian, viitorul împărat Octavian Augustus.
De curând, un tunel săpat adânc în stâncă, sub pământ, în zona Templului Taposiris Magna, la vest de Alexandria, a fost descoperit recent de o echipă de arheologi. Zona respectivă a fost cercetată de experți de mai mulți ani, în căutarea mormântului de mult pierdut al reginei Cleopatra.
La împlinirea unui secol de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon, ar fi o realizare monumentală dacă istoricii ar reuși să afle locul unde odihnește ultima conducătoare a Egiptului Antic. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, ceea ce se va găsi în mormânt are potențialul de a rescrie tot ce cunoaștem despre Cleopatra.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Potrivit scriitorului antic grec Plutarh, faimos pentru scrierile sale biografice și istorice, inclusiv o biografie a lui Marc Antoniu, care a trăit la un secol distanță de la moartea Cleopatrei și a iubitului ei, cei doi ar fi înmormântați împreună într-un mausoleu. De altfel, ei s-au și căsătorit printr-o nuntă făcută conform tradițiilor egiptene, cu toate că Marc Antoniu era însurat, la Roma, chiar cu sora lui Octavian.
Conform lui Plutarh, în zilele în care Octavian a invadat Egiptul după bătălia de la Actium, Marc Antoniu, refugiat în palatul din Alexandria al Cleopatrei, s-a sinucis cu propria sabie. Două săptămâni mai târziu, regina însăși a mers în mausoleul unde îl înmormântase pe Antoniu și s-ar fi lăsat mușcată de un șarpe veninos. Conform altor teorii, ea s-ar fi otrăvit cu un amestec letal de plante. Oricum ar fi fost, regina a fost înmormântată în același loc cu iubitul său Marc Antoniu, dacă îi dăm crezare lui Plutarh.
Mai mult de atât, în zilele următoare, romanii l-au ucis pe fiul Cleopatrei cu Iulius Cezar, Ptolemeu al XV-lea, pe care-l asociase la domnie, cunoscut ca Cesarion, dar și pe unul dintre băieții avuți cu Marc Antoniu – cu care a avut trei copii – Ptolemeu al XVI-lea Philadelfus. Este foarte posibil, dat fiind că cei doi au fost asasinați la scurtă vreme după moartea mamei lor, ca și ei să fi fost așezați în același mausoleu cu Cleopatra și Marc Antoniu, scrie iflscience.com.
Ar fi una dintre cele mai importante descoperiri arheologice, dacă oamenii de știință ar reuși să găsească această adevărată necropolă regală ce ar conține informații ce da de lucru arheologilor vreme de decenii. Niciun mormânt al vreunui faraon din dinastia Ptolemeică n-a fost descoperit până acum.
E drept, a fost găsit intact mormântul lui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare, la Vergina, în nordul Greciei, la sfârșitul anilor ’70. Acest lucru a permis experților să aprofundeze cunoștințele despre familia regală a Macedoniei, lucru ce ar fi valabil și în cazul descoperirii mormântului Cleopatrei.
Cantitatea enormă de informații pe care o asemenea descoperire ar aduce-o ar reprezenta o valoare imensă pentru oamenii de știință și ar rescrie, cel mai probabil însăși biografia Cleopatrei. Cele mai multe surse care au scris despre ea au fost de origine greacă sau romană și, de regulă, au portretizat-o în mod negativ, fiind ostile fostei regine a Egiptului.
Astfel, s-ar face lumină inclusiv asupra cauzei morții sale, dar și despre dinastia Ptolemeică, precum și despre fuziunea între cultura macedoneană și cea egipteană. Mai mult, o asemenea descoperire ar lămuri multe despre adevărata înfățișare a Cleopatrei și s-ar da un răspuns și la întrebarea legată de rasa căreia îi aparținea.
Analiza ADN-ului uneia dintre surorile ei vitrege, de acum câțiva ani, ar fi arătat că fosta regină egipteană ar fi avut o ascendență africană, în ciuda originii grecești a tatălui său.
