Descoperire uluitoare la marginea unui sat din Sălaj. Obiectul cu ajutorul căruia a găsit comoara

Un hobby considerat de unii bizar a ajutat la dezgroaprea unei comori fabuloase, la marginea unui sat din Sălaj. Descoperirea uluitoare nu ar fi fost posibilă fără acest obiect. Ce au zis specialiștii, când au ajuns la fața locului.

Obiectul cu care s-a găsit o comoară fabuloasă, din întâmplare

Anul 2020 a fost momentul perfect pentru a ne dedica hobby-urilor ce ne duc departe de zonele aglomerate. În luna septembrie, un bărbat pasionat de arheologie se plimba, cu un detector de metal, la marginea satului Sântă Maria, o localitate mică din județul Sălaj. Deodată, aparatul a indicat prezenta unor obiecte din materialul căutat în pământ. După câteva săpături, bărbatul a amuțit. Dezgropase câteva monede, dar nu semănau cu nimic din ceea ce văzuse până atunci. N-a stat pe gânduri: a stabilit coordonatele locului în care a făcut descoperirea uluitoare, cu ajutorul unui GPS, și a anunțat de îndată autoritățile competente.

Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și-a trimis doi experți în numismatică-restaurare la locul indicat. Cel care făcuse această descoperire uluitoare la marginea unui sat din Sălaj bănuia că nu scosese la lumină întreaga comoară. Avea dreptate:

„În luna septembrie 2020, Cristian Marincaş, un pasionat de arheologie din Zalău, a descoperit accidental în hotarul satului Sântă Măria, comuna Sânmihaiu Almaşului, cu ajutorul unui detector de metale, şase monede medievale. Descoperitorul a stabilit coordonatele locului cu ajutorul unui GPS şi apoi a anunţat autorităţile competente despre descoperire, având indicii că mai existau piese monetare în pământ. Astfel, doi specialişti de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Horea Pop, şeful secţiei Cercetare Ştiinţifică, şi Emanoil Pripon, cercetător ştiinţific II, specializarea numismatică-restaurare, au efectuat un diagnostic arheologic în locul indicat, în urma căruia au mai identificat încă 30 de monede”, au anunțat experții de la Muzeul din Zalău, într-un comunicat de presă.

Ce s-a găsit, de fapt, la marginea unui sat din Sălaj

În total, comoara din Sălaj era compusă din 36 de monede, toate emise între anii 1551 și 1599, în Polonia, Lituania și Ungaria, sub domniile lui Sigismund I August, Sigismund al III-lea, Stefan Bathory, Ferdinand I și Rudolf al II-lea. Potrivit comunicatului transmis de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, trei dintre monede valorau șase groși, una era de patru groși, 27 valorau trei groși, iar cinci dintre ele , câte un dinar. Toate piesele din comoara de la marginea unui sat din Sălaj erau făcute din argint.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

După ce au fost scoase din pământ, cele 36 de monede au trecut printr-un proces complex de restaurare. La final, erau vizibile numeroase dintre caracteristicile fiecărei piese: locul și anul în care au fost emise, numele gravorului, al maestrului monetar și valoarea fiecăreia.

Ce s-ar fi putut cumpăra cu monedele descoperite

Reprezentanții Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău au propus un exercițiu de imaginație interesant. Luând în considerare valoarea produselor și serviciilor, în Transilvania secolului al XVI-lea, ce era exprimată în dinari, comoara din Sălaj ar fi putut fi remunerația unui mercenar sau rezultatul unei tranzacții, pierdut în condiții necunoscute. Ca să înțelegem mai bine valoarea tezaurului, muzeul a explicat cu ce s-ar fi putut întoarce oamenii de la târg în schimbul celor 36 de monede. Iată câteva exemple, cu prețurile cunoscute din anul 1600, pe piața clujeană, an apropiat celui în care a fost bătută cea mai „recentă” piesă: un miel costa 32 de dinari, un purcel – 30-35 de dinari, o gâscă – 16 dinari, iar o găină, 8-12 dinari. Astfel, cele 36 de monede puteau reprezenta zece miei, nouă purcei etc.

„Pe parcursul realizării cercetării arheologice nu a fost surprins niciun indiciu al depozitării tezaurului în vreun recipient din ceramică sau metal. Cel mai probabil, tezaurul se afla iniţial în vreo pungă din piele sau din pânză, materiale care nu au rezistat trecerii timpului. O mare parte dintre monede au fost descoperite grupat, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că, iniţial, acumularea monetară se afla sub forma unui fişic, fie pe fundul unei pungi, cum s-a spus, fie învelită într-un material perisabil”, au mai transmis reprezentanții Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.