Decizie crucială la CCR în cazul completurilor de trei judecători: ce șanse are Dragnea să iasă din închisoare

O decizie extrem de importantă și care ar putea arunca în aer dosarele de corupție este așteptată, miercuri, de la CCR. Judecătorii trebuie să se pronunțe în cazul completurilor de trei judecători. Unul dintre aceste completuri l-a condamnat și pe Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive.

ACTUALIZARE: Curtea Constituțională a amânat, din nou, o decizie pe acest subiect.

Curtea Constituțională se pronunță, miercuri, în cazul completurilor de trei judecători de la Instanța Supremă. Mai exact, magistrații sunt așteptați să spună dacă acestea au fost sau nu constituite legal, atunci când au pronunțat decizii în dosare de corupție.

Un astfel de complet l-a condamnat și pe fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, în primă instanță. Sentința pronunțată a fost păstrată și de instanța superioară.

Sesizarea privind existența unui posibil conflict de natură constituțională a fost depusă de Florin Iordache, chiar în zilele în care acesta a preluat atribuțiile de șef al Camerei Deputaților, în locul lui Liviu Dragnea.

Judecătorii Curții Constituționale au amânat de patru ori o decizie pe acest subiect și, între timp, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

De ce decizia CCR poate arunca în aer dosarele de corupție

În sesizarea depusă la CCR, Florin Iordache susținea că e posibil să existe un conflict constituțional între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu alte cuvinte, completurile de trei judecători de la Instanța Supremă s-ar fi pronunțat în dosare de corupție, deși nu ar fi fost specializate în aceste spețe.

Florin Iordache reclama ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.

Pe scurt, artizanul Ordonanței 13 vrea să arate că pedepsele pronunțate în dosare de corupție ar trebui anulate pentru că acele completuri de magistrați, care le-au pronunțat, nu s-ar fi constituit legal.

PNL a încercat să blocheze o astfel de inițiativă, insistând că Florin Iordache nu avea dreptul de a sesiza un conflict de natură constituțională. Dar demersul liberalilor nu a avut sorți de izbândă.

Dacă CCR admite existența unui conflict, de orice natură, atunci toate sentințele pronunțate de completurile de trei judecători ar putea fi anulate.

Un precedent în acest sens există deja: Elena Udrea, Alina Bica și alți condamnați la închisoare au scăpat de pedepsele pronunțate tocmai din același motiv, doar că în cazul lor era vorba de completurile de cinci judecători.

Ce șanse sunt ca Liviu Dragnea să iasă din închisoare

Pedeapsa de trei ani și jumătate de închisoare cu executare primită de Liviu Dragnea, cea care, între timp, a devenit și definitivă, a fost pronunțată chiar de un astfel de complet de trei judecători.

Avocații fostului lider al PSD au încercat să-i convingă pe judecătorii de la ÎCCJ să amâne decizia definitivă în dosarul angajărilor fictive, tocmai pentru a se pronunța CCR înainte. Numai că această decizie de la Curte nu a mai fost așteptată.

Specialiștii în Drept susțin că există șanse ca pedeapsa primită în primă instanță de Liviu Dragnea să fie anulată. În acest caz, e posibil ca cea definitivă să devină nulă și atunci fostul lider al PSD poate cere să fie eliberat.

Iată ce spunea fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, atunci cânt era întrebat de ziare.com dacă decizia CCR din 5 iunie ar putea influență soarta lui Liviu Dragnea:

„Da. Dacă în dată de 5 iunie vor admite sesizarea și vor declara conflict, 180 de dosare se vor rejudeca – tot ce s-a judecat de completele pe care le vor declara nelegal constituite. Și nu este doar părerea mea, s-a întâmplat deja, atunci când CCR a decis pe completele de 5 judecători și când au fost puși în libertate Dan Șova, Rudel Obreja, Elena Udrea, Alina Bica, Constantin Niță… Tot despre condamnați aflați în închisoare era vorba. Aceștia sunt cunoscuți, dar mai sunt unii pe care nu îi știm și nu i-a urmărit nimeni”

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR

Ce legislații au alte țări europene

De menționat că o posibilă lipsă a completurilor specializate în cauze de corupție nu e întâlnită doar în România. Șefa Instanței Supreme, Cristina Tarcea, arăta că, la nivel european, doar Austria are astfel de completuri.

Într-o scrisoare trimisă președintelui CCR, Cristina Tarcea susținea că a adresat o întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE:

• „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”.

Șefa ÎCCJ susținea apoi că a primit mai multe răspunsuri, iar concluziile arată că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie.

Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.