EXCLUSIV

De ce unele județe au temperaturi și de 38 de grade, iar în altele sunt vijelii și grindină. Climatologul Roxana Bojariu: ”Furtunile și valurile de căldură au acum au o intensitate deosebită”

Livia Ispas 05.07.2022, 16:02
De ce unele județe au temperaturi și de 38 de grade, iar în altele sunt vijelii și grindină. Climatologul Roxana Bojariu: ”Furtunile și valurile de căldură au acum au o intensitate deosebită”

România trece prin două zile de caniculă, cu temperaturi care ajung și la 38 de grade în unele zone, dar și prin ploi torențiale, chiar vijelii și grindină, cu vânt care ajunge la rafale și la 90 de kilometri pe oră și cu acumulări de apă de până la 60 de litri pe metri pătrat, care pot duce la inundații locale. Meteorologii au emis deja avertizări cod galben și cod portocaliu, pentru marți și miercuri, situații care pun autoritățile în stare de alertă.

Vijelii vor fi în unele zone din Oltenia, în nordul Munteniei și în Carpații Meridionali, apoi și în Banat, sudul Crișanei și sud-vestul Transilvaniei, în timp ce estul și sud-estul țării vor fi ferite de aceste fenomene extreme. Asta în timp ce în mai multe zone din vestul și nord-vestul țării, temperaturile maxime se vor apropia de 36-38 de grade, recordurile absolute ale acestei date.

Roxana Bojariu, directorul Departamentului de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a explicat pentru impact.ro de ce sunt furtuni și vijelii în unele zone, în timp ce în alte regiuni este caniculă. Diferențele de vreme țin de factorii locali, de diversitatea de soluri și de relief din România, care influențează circulațiile atmosferice, spune climatologul.

”Teritoriul României are factori locali foarte diverși și aceștia nuanțează practic răspunsul climatic la fenomenele de scară mai largă. Arcul Carpaților modifică circulațiile atmosferice la scară mai mare, iar diversitatea de soluri interacționează diferit cu atmosfera. Acoperirile diverse ale solului și, evident, circulațiile la scară europeană, nuanțate de aceste condiții, își pun amprenta asupra a ceea ce se întâmplă în România”, a explicat Roxana Bojariu.

Climatologul spune că furtunile și valurile de căldură nu sunt neobișnuite pentru România în sezonul cald, dar subliniază că acum au o intensitate deosebită, comparativ cu clima din urmă cu mai multe decenii.

Și furtunile cu precipitații foarte abundente, și valurile de căldură sunt caracteristice sezonului cald, numai că ele acum au o intensitate deosebită.

Nu este prima dată când în România avem zone în care sunt probleme cu rezerva de apă, în sensul că este foarte redusă în sol, iar alte regiuni au, din contră, parte de cantități mari de precipitații, cu probleme legate de inundații, fie urbane, fie inundații în bazine mici. Se întâmplă mai ales din cauza factorilor locali foarte diferiți, a felului în care Carpații modifică circulația la scară mai mare”, a explicat climatologul Roxana Bojariu.

Vremea o ia razna complet in Romania

Temperatura maximă a lunii iulie datează din 2007: la Calafat au fost 44,3 grade

Potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie, luna iulie este cea mai călduroasă a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului NordAfrican. Ca o consecință directă a acestor modificări, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creștere cu 1-3 ºC față de iunie.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 grade Celsius și a fost înregistrată la Calafat, pe de 24 iulie 2007.

În aceeași zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44 de grade s-au înregistrat la stațiile meteorologice Bechet – 44,2 grade, Băilești și Moldova Veche – 44 de grade.

În a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 stații meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură mai mari sau egale cu 40 de grade, iar la 96 de stații meteorologice a fost depășită temperatura maximă absolută a lunii.

Recordul de temperatură din iulie în București: 42,4 grade, în 2020

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4 grade și a fost înregistrată pe 5 iulie 2000, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la stațiile meteorologice Bucureşti-Băneasa – 42,2 grade şi Bucureşti-Afumați – 41,1 grade, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35 de grade, au fost 2007, 2000, 1988, 1987.

În topul anilor cu cele mai calde luni iulie sunt 2012, 2007, 2021, 2015, 2002, 1987 și 1988.

Cea mai scăzută temperatură a lunii iulie nu a mai fost depășită din 1933

Temperatura minimă absolută a lunii iulie este minus 8 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vârful Omu, pe 6 iulie 1933, potrivit statisticilor ANM.

La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 grade, înregistrată în 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minima absolută este 7,8 grade, înregistrată în 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumați, 7,9 grade, înregistrată în 9 iulie 1962.

În luna iulie, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0 grade Celsius se înregistrează, în general, doar în zona montană și în depresiunile intramontane.

Temperaturi minime absolute scăzute în iulie, majoritatea sub 10  grade, au fost în 1996, 1993, 1989 și 1984.

Anii cei mai ploioși versus cei mai secetoși

Anul 1991 a fost pe primul loc în topul celor mai ploioşi din perioada 1961-2021. La 50 de staţii meteorologice, în acel an, s-a înregistrat maxima absolută a cantităţii totale de precipitaţii a staţiei, din iulie.

Cantităţi lunare de precipitaţii mari, maxime absolute ale staţiilor, au mai fost înregistrate în anii 1969, 1975 și 2005.

În topul anilor cu cele mai secetoase luni iulie sunt 1989, 2015, 1995, 1985 și 2012.

Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din luna iulie, este 224 mm şi a fost înregistrată la Drobeta-Turnu Severin, pe 12 iulie 1999.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 109,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 15 iulie 1954. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi maxima absolută de precipitaţii în 24 de ore la Bucureşti-Afumaţi, 85,7 mm. La București-Filaret, maxima absolută este 85,9 mm, înregistrată la data de 1 iulie 1915.

Anul 1991 a fost caracterizat şi de cantităţi de precipitaţii mari căzute în 24 de ore, la 27 de staţii meteorologice înregistrându-se maxime absolute ale acestui parametru, acestea fiind peste 45 mm.

Urmăriți Impact.ro și pe