De ce ți-e frică de sânge, iar unii sunt dependenți de filme horror: de unde vine fascinația, emoția

De ce ți-e frică de sânge, iar unii sunt dependenți de filme horror. Nu e un secret că sunt multe persoane care leșină chiar și când trebuie să li se ia sânge pentru o banală analiză, în timp ce altele savurează netulburate scene pline de violență din anumite producții cinematografice. Cercetătorii au căutat să găsească o cauză pentru aceste diferențe de reacție în legătură cu prețiosul lichid al vieții.

De ce ți-e frică de sânge, iar unii sunt dependenți de filme horror

Unora li se face frică ori chiar leșină atunci când trebuie să facă o simplă analiză ce presupune recoltarea de sânge. Alții, dimpotrivă, se uită cu interes și fără să clipească la scene teribile, ca în filmele horror ori o producție „marca Tarantino”, unde sângele e prezent în cascadă.

Sentimentele negative, asociate cu frică, atunci când vezi sânge au sens în contextul în care ești predispus să ai grijă de tine și ești de părere că sângele tău ar trebui să se afle, în general, în interiorul tău, mai degrabă decât în exteriorul tău.

„Văzând sânge, evident știi că ceva rău se întâmplă în jurul tău. „Oamenii simulează empatic, ceea ce duce la sentimente neplăcute indirecte”, s-a mai spus.”, a declarat Dr Joseph LeDoux, profesor de neuroștiințe de la Universitatea din New York.

Există termenul de disconfort, asociat cu dezgustul și greața pentru cei care nu suportă să vadă sânge. Cu toate acestea, de ce unii oameni leșină în preajma sângelui? Din cauza tensiunii arteriale.

Impact.ro

Cum a murit, de fapt, soția lui Gheorghe Turda. Elisabeta era balerină și a luat...

Impact.ro

Fructul MINUNE care înlocuiește friptura! Un kilogram costă 11 lei, românii habar n-aveau cum să...

În termeni medicali, vorbim de o sincopă vasovagală, ce este cea mai frecventă cauză de leșin, ce se declanșează atunci când corpul unei persoane reacționează într-un mod exagerat la factori declanșatori, cum ar fi vederea sângelui, ortostatismul prelungit sau stresul emoțional extrem.

De unde vine fascinația, emoția

Pierderea cunoștinței este de scurtă durată și este cauzată de o scădere bruscă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, fapt ce reduce fluxul de sânge către creier. Sincopa vasovagală este, de obicei, inofensivă și nu necesită tratament.

Uneori, însă, frica de sânge a cuiva poate deveni atât de intensă încât se transformă într-o reală fobie. Se estimează că această fobie afectează 3 până la 4% din populația globului.

Frica de sânge poate fi cauzată de evenimente traumatice: „Aceasta ar putea fi o vizită la medic sau un accident în copilărie în care persoana a experimentat o frică intensă. În acel moment, sângele a devenit asociat cu pericolul, iar această asociere duce la leșin”, a declarat Dr. Eric Bui, director interimar al Centrului pentru Anxietate și Tulburări de Stres Traumatic de la Spitalul General din Massachusetts, pentru AAMC.

Pe de altă parte, există acei oameni care se uită cu mare interes la un film de groază unde sângele țâșnește ca dintr-o fântână arteziană, fără să pară tulburați de asemenea imagini.

S-a sugerat că cei de acest fel sunt „căutători de senzații tari”. De asemenea, după cum a spus psihologul Dr. Lee Chambers pentru Salon: „Putem consuma ceva ce vedem puțin în viața reală, într-un mediu controlat și sigur, unde putem testa limitele răspunsului nostru emoțional în confort”.

Un studiu din 2014, intitulat Captivated and Grossed Out: An Examination of Processing Core and Sociomoral Disgusts in Entertainment Media, a explorat de ce unora dintre oameni le plac scenele horror dure.

„Dezgustul, se argumentează aici, ne face să ne simțim rău, dar a evoluat funcțional de-a lungul timpului pentru a ne atrage atenția, făcându-l astfel o calitate a mesajelor de divertisment care pot menține audiența absorbită și implicată.

Din perspectiva evoluției, o senzație de dezgust îndreptată asupra unui lucru „echipează” mai bine oamenii pentru evitarea substanțelor ce le pot cauza rău. Cei ce se simt dezgustați sunt mai legați de oportunitățile de supraviețuire, precum hrana și sexul, creând motivații și mai puternice pentru identificarea corectă a potențialelor pericole”, au scris autorii studiului.