De ce se numește Marea Neagră așa. De unde provine numele și ce adâncime are

Emanuela Pană 01.07.2022, 10:55
De ce se numește Marea Neagră așa. De unde provine numele și ce adâncime are

De ce se numește Marea Neagră așa, de unde provine numele. Zeci de mări din întreaga lume poartă denumiri care mai de care mai neobișnuite, iar Marea Neagră, cunoscută în trecut drept „Marea Primitoare“, este una dintre ele. Dacă te-ai întrebat măcar o dată de ce Marea Neagră se numește astfel, te invităm să descoperi răspunsul în acest articol.

De ce se numește Marea Neagră așa. De ce i se spunea înainte „Marea Primitoare“

Mările cu denumiri cromatice, printre care cele mai cunoscute: Marea Albă, Marea Galbenă, Marea Roșie și Marea Neagră, stârnesc curiozități în rândul oamenilor, care se întreabă de unde provine denumirea cu pricina. În cazul Mării Negre, e drept că apa ei este mai neagră comparativ cu cea a altor mări, însă aceasta nu este motivul real din spatele numelui.

În fapt, apa mării este un lichid incolor și transparent. Aceasta „prinde culoare“ atunci când are și altceva în componență. De regulă, se crede că marea este albastră întrucât reflectă culoarea cerului, însă acest lucru nu este adevărat în totalitate.

Culoarea unei întinderi de ape stătătoare poate să difere de la abastru strălucitor, la albastru închis, verde, turcoaz sau chiar roșiatică. Motivul este acela că mai mulți factori influențează culoarea, printre care salinitatea, adâncimea și vegetația din adâncuri.

De pildă, Marea Roșie își ia numele de la algele de culoare roșie care se găsesc din abundență în apele sale. Pe de altă parte, denumirea Mării Galbene provine de la noroiul galben adus de Râul Galben care se varsă în ea, culoarea fiind, de asemenea, influențată și de particulele de nisip din deșertul Gobi.

Scurtă istorie a numelui Mării Negre

De-a lungul istoriei și până să ajungă la denumirea pe care o știm și o folosim noi astăzi, Marea Neagră a avut foarte multe nume. Cimerienii, un popor de origine geto-dacă, au fost primii care au botezat-o. Ei au trăit între secolele XVI și XI î.Hr., la nordul și la nord-vestul mării, spre apus și spre Dunăre. Cimerienii au denumit întinderea de ape „Axaina“, adică „albastru închis“.

De ce se numeste Marea Neagra asa
Scurta istorie a numelui Marii Negre

După ei au urmat sciții, popoare migratoare de păstori și iscusiți luptători, care au ocupat nordul Mării Negre în secolul al VIII-lea î.Hr. De precizat că, potrivit unor scrieri ale vremii, citate în repetate rânduri în sursele anglo-saxone, cuvântul „neagră“ din actuala denumire a mării la care are ieșire țara noastră ar fi o traducere a cuvântului scitic „Axaina“.

Peste ceva ani, grecii antici au botezat-o „Marea Inospitalieră“, din motiv că era greu de navigat, dar și din cauza triburilor ostile care locuiau pe malurile sale. După dezvoltarea cu succes a coastei de către coloniștii din Halikarnas (Bodrum-ul de azi), foști colonişti fondatori ai cetăţii Histria, lucru care s-a întâmplat începând cu secolul VIII î.Hr, marea a căpătat denumirea de „Pontus Euxinus“ sau „Mare Scythicum“, însemnând „Marea Primitoare“.

Grecii au denumit-o astfel pentru că rareori se produceau furtuni în apropierea țărmului, iar apa era bună de băut în locul unde Dunărea se vărsa în mare. Apa dulce adusă de Dunăre era mult mai puțin densă decât apa sărată, ceea ce-i permitea să se mențină la suprafață.

În decursul istoriei, Marea Neagră a mai avut și alte denumiri, printre care „Megali Thalassa“, care în limba română se traduce ca „Marea cea mare“, „Marea Crivățului“, numită astfel de bizantini în Evul Mediu, sau „Marea Oarbă“, de către bulgari.

De ce se numește Marea Neagră așa

Actuala denumirea a Mării Negre are o altă istorisire și se trage din perioada de expansiune a Imperiului Otoman din secolul al XV-lea. La acea vreme, turcii cuceriseră toate țărmurile mării, mai puțin o fâșie dintr-o zonă de pe actualul teritoriu al Georgiei.

De ce se numeste Marea Neagra asa
De ce se numeste Marea Neagra asa

Marea Neagră și-a primit denumirea finală de la otomani, denumire care provine din asocierea culorilor cu punctele cardinale și fenomenele meteorologice (tot așa au procedat și românii). Turcii au asociat vreme îndelungată nordul cu întunericul, fapt pentru care au denumit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz, adică „Marea Neagră“, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului, Ak Deniz – „Marea Albă“.

De ce este neagră, din punct de vedere științific, marea nostră

Din punct de vedere științific, numele Mării Negre se justifică prin faptul că, la o adâncime de peste 150-200 de metri, apele mării prezintă un strat dens de hidrogen sulfurat, care produce sedimente. Printre elementele care dau Mării Negre culoarea pentru care este recunoscută în toată lumea se numără sulfidul de fier și calciul.

La culoare contribuie, totodată, și întunericul. Lumina este absorbită de apă până la o adâncime de 10 metri, însă la adâncimile menționate este imposibil ca lumina soarelui să parcurgă traseul şi să străbată mediul acvatic.

O altă explicație ar fi că obiectele metalice de pe nave, plantele moarte și materiile animale care s-au scufundat la o adâncime mai mare de 150 de metri, pentru o perioadă lungă de timp, au fost acoperite de un noroi negru din cauza concentrației ridicate de hidrogen sulfurat din mare. Din punctul de vedere al marinarilor, marea este neagră din cauza furtunilor puternice din timpul iernii, în timpul cărora apa este atât de întunecată încât pare neagră, notează ssec.si.edu.

Orice obiect care ajunge la peste 200 de metri în apele mării devine negru, fapt pentru care fundul Mării Negre este privit drept un loc de fosilizare foarte interesant. Stratificarea apei și lipsa de oxigen de pe fundul Mării Negre au făcut ca cele 20 de epave care s-au scufundat în apele sale să se afle și astăzi într-o perfectă stare de conservare.

Ce adâncime are Marea Neagră și ce fluvii se varsă în ea

Marea Neagră, componentă a Mării Mediterane, este o mare semiînchisă din bazinul atlantic, fiind situată, din punct de vedere geografic, între Europa și Asia, într-o regiune în care platformele stabile străvechi intră în contact cu munţii tineri generaţi de orogeneza alpină.

De ce se numeste Marea Neagra asa
Ce adancime are Marea Neagra si ce fluvii se varsa in ea

Suprafața Mării Negre este estimată la 423.000 km², ceea ce înseamnă că este de aproximativ două ori mai mare decât întreaga suprafață a României. Volumul total de apă al mării este apreciat la 547.000 km³, dar cea mai mare parte din ea este improprie existenței vieții, fiind contaminată cu hidrogen sulfurat.

Adâncimea maximă a Mării Negre este de 2.212 m, către partea central-sudică, într-un punct situat la 111 km de ţărmul sudic, pe linia care uneşte Capul Chersones (Ucraina) cu Capul Kerempe (Turcia). Adâncimea medie este de 1.271 m.

În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari, printre care Dunărea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kâzâl-Irmak, etc., fapt pentru care salinitatea sa este foarte scăzută – 15-22%, în comparație cu cea a oceanului planetar. Salinitatea este și mai scăzută la gurile de vărsare ale Dunării, aproximativ 3-10%.

Marea Neagră comunică cu Marea Mediterană prin sistemul de strâmtori Bosfor și Dardanele și mai departe cu oceanul planetar, iar prin strâmtoarea Kerci cu Marea Azov, care este, de fapt, o anexă a Mării Negre.

În apele Mării Negre trăiesc în jur de 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate, peşti, delfini şi chiar câteva foci în regiunea capului Caliacra. Cele mai importante specii de pești, din punct de vedere economic, sunt: scrumbiile, pălămida, hamsiile, stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi păstruga.

Urmăriți Impact.ro și pe