Paul Iorga (25 de ani), solist care vine puternic din urmă, este nimeni altul decât fiul cel mic al lui Leo Iorga, artistul care s-a stins din viață în 2019. În interviul oferit în exclusivitate pentru impact.ro, Paul ne-a vorbit despre relația strânsă avută cu tatăl lui, care i-a fost un adevărat mentor: ”Mi-a fost și exemplu și antiexemplu”. Ne-a povestit și despre pasiunea pentru muzică, moștenită din familie, dar și despre piesa-omagiu ”Singur în noapte”: ”Sunt sigur că tata se bucură de Sus!”, ne-a declarat Paul Iorga.
Paul Iorga: Spre norocul meu, prin munca mea am reușit să deschid multe uși fară a fi nevoie să îl menționez pe tata în vreo discuție. Ba, din contră, nu-mi place deloc să spun despre el, pentru că lumea uneori te percepe diferit decât ar trebui, automat parcă toate lucrurile se rezumă la el în loc să se rezume la ceea ce fac eu și de ce sunt în stare să fac. Probabil că așa am fost obișnuit, dacă nu cumva chiar învățat, să mă pot prezenta cu numele meu fără a fi nevoie să mă folosesc de „tata”, ci pur și simplu de rezultatele muncii mele. De altfel, a fost mai surprinzător pentru cei cu care deja colaboram să afle, d-abia după, că muzica e „moștenire” de familie.
Tata a fost un exemplu și un antiexemplu simultan. Am învățat ce trebuie să fac și ce nu doar prin ceea ce deja făcuse și trăise el. Sfaturi am tot primit, ca de la părinte la copil, despre viață, cu siguranță foarte multe, la urma-urmei educația și modul meu de a fi se trag și de acolo, iar legat de muzică, să fac ceea ce îmi place și să fiu unic, diferit, să îmi pot pune amprenta pe ceva ce rămâne în timp.
Nu cred că am fost preferatul lui tata, în vreun fel, am un frate mai mare și cumva cred că împărțim aceeași iubire din partea părinților, nu a fost vreodată unul mai presus în fața lor. Cred că amândoi suntem preferați.

Îmi doream de mult timp să fac o piesă cu tatăl meu, însă, din păcate, am reușit abia după ce el nu a mai fost. Cu toate acestea, mă bucur enorm că am realizat piesa, indiferent de timpul ei. Nu mi-a fost foarte greu să înregistrez partea mea de piesă, a fost o întâmplare că eu am cântat pe ea. În primă fază, am vrut doar să păstrez refrenul lui și să dau altcuiva piesa, iar Zhao a auzit melodia și a scris prima strofă, rămânând ulterior parte goală pentru strofa a doua. Întâmplarea face că pur și simplu am intrat în studio, cu primele versuri din strofă în minte, pentru că tocmai trecusem pe lângă locul unde tata a plecat dintre noi. Practic, așa a fost să fie, nimic nu a fost greu sau apăsător, doar natural.
Nu, și nici nu intenționez. A fost o piesă pe care am simțit că trebuie să o fac și cred că am spus destul prin ea. Pentru mine a fost un omagiu adus tatălui meu și bucuria de a fi totuși împreună pe o piesă. Sigur se bucură de Sus!
Cariera mea muzicală e împărțită în două, una de producător muzical și una de artist-interpret. Ca producător muzical am colaborat cu foarte mulți artiști din România, printre care Connect-R, Andra, Maximilian, Grasu XXL, Guess Who, dar vor mai apărea și alte colaborări noi, în curând. Ca artist, pregătesc un album în engleză, aștept cu nerăbdare să îl finalizez, iar în limba română voi lansa în primăvară câteva piese, posibil și cu o colaborare pe una dintre ele. Câștig bani din muzică îndeajuns încât să trăiesc decent. Nu am altă meserie însă foarte probabil să mă apuc să fac și un side-business, am deja câteva idei de a începe câteva afaceri, sper să îmi iasă. Până una-alta, muzica e primordială și va fi mereu…