De câți bani are nevoie România pentru a renunța la energia pe cărbune. Ce ajutor ne oferă UE EXCLUSIV

Presiunea pentru renunțarea la energia pe cărbune a stârnit multe controverse, mai ales când chiar Guvernul a început să acorde ajutoare pentru minerii disponibilizați. Totuși, sunt multe voci care spun că încă ar trebui să profităm de această resursă, cel mai vehement în această privință fiind liderul AUR, George Simion. Se pare însă că termenele agreate la nivel european trebuie respectate și Uniunea Europeană este și dispusă să plătească pentru ca România să facă pașii necesari. Impact.ro a stat de vorbă cu Dumitru Chiseliță, președintele asociației Energia Inteligentă, despre sumele necesare unei astfel de treceri la un tip de energie care să nu afecteze mediul.

„Ca România să treacă la 55% energie verde, ar trebui cel puțin 30 de miliarde de euro”

Oficialii de la Bruxelles au considerat că, în urma certificatelor de emisii, unele țări au nevoie de ajutor financiar pentru investiții în producerea de energie din resurse regenerabile. Deocamdată au fost realizate investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde euro), Cehia (1 miliard euro), Bulgaria (197 de milioane euro), Polonia (47 de milioane euro), Croaţia (88 de milioane euro), Letonia (5 milioane euro) şi Lituania (1 milion euro). După cum lesne se poate observa țara noastră se află pe primul loc la acest tip de alocări de fonduri.

„Trebuie să vedem care sunt target-urile, dacă ele înseamnă decarbonizare totală, sau cei 55% până în 2050 sunt puțini banii. Din calculele pe care le-am făcut noi, ca România să treacă la 55% energie verde, ar trebui cel puțin 30 de miliarde de euro. Dar eu cred că suma aceasta este o sumă intermediară, pentru o anumită perioadă, ce este de urmărit este suma pentru următorii 25 de ani.

Nu cred că există o analiză în momentul de față în privința ajutorului pentru următorii ani. Ei în general vin pe etape intermediare, dau un miliard ca să atingi ținta din 2030, sau din 2025. E clar că UE nu are cum să îți dea suma integrală, ea poate să îți dea o părticică din ea, efortul rămâne tot pe umerii statului, să faci toată această tranziție. S-ar putea pentru prima etapă de studii sau analiză să fie foarte mulți bani.”, spune specialistul.

Cât de deschisă este populația generală și politicul să îmbrățișeze schimbările?

Primii care trebuie convinși sunt politicienii dar și marea masă a populației care și-ar dori prețuri cât mai mici la energie, ceea ce îi duce cu gândul la faptul că România ar avea aceste resurse din exploatarea cărbunelui. Din păcate însă, minele din țara noastră, nefiind moderne și fiind ineficiente produc doar 20% din ceea ce ar trebui să livreze raportat la suma care este investită în extragere. Despre factorul poluator se vorbește foarte puțin, deși în alte țări, precum Polonia, aceste lucruri au fost acceptate atât de omul de rând cât și de politicieni.

„Săptămâna trecută m-am întors din Polonia unde am avut o conversație cu un șofer, un om simplu. Mi-a spus că bine că ne închidem minele, că uite ce poluează, uite ce orașe urâte și negre. Zice, ce să facem? Trebuie obligatoriu să mergem către altceva. Singura chestie zice, este energia nucleară. Se simte poluarea, noi nu mai vrem poluare. Repet, asta a fost o discuție cu un om de pe stradă, am fost în vreo șase orașe mari, nu mai există o singură centrală pe cărbune, toate sunt închise, și minele la fel.

Așa cum e la noi, cu randament de 20%, înseamnă prețuri mari. Ceea ce a rămas deschis și în Polonia și în România sunt randamente de 55%. La noi substratul de bază este problema de natură economică. În Raportul Curții de Conturi se arată că puterea calorifică a cărbunelui a scăzut cu aproape 95% în ultimii 10 ani.”, mai spune Dumitru Chiseliță.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Acesta a mai precizat că menținerea minelor în funcțiune înseamnă costuri foarte mari pentru o energie foarte scumpă.