Danezii votează miercuri în cadrul unui referendum dacă să renunțe, după 30 de ani, și să participe la politica de apărare și securitate a UE. Danemarca este singurul membru UE care are o așa-numită rezervă de apărare. Dar, la fel ca vecinii săi nordici, Suedia și Finlanda, și-a reevaluat politica de securitate de când Rusia și-a lansat războiul împotriva Ucrainei.
Sondajele de opinie sugerează că danezii susțin legăturile europene de apărare mai strânse, iar rezultatul le-ar putea afecta viitorul militar. De asemenea, a existat multă confuzie cu privire la ceea ce înseamnă votul într-o țară care face deja parte din alianța defensivă a NATO. Liderii danezi susțin că situația securității regionale s-a schimbat, iar acest lucru necesită ca Danemarca să colaboreze mai strâns cu UE în problemele de apărare.
„Cred din toată inima că trebuie să votăm da. Într-un moment în care trebuie să luptăm pentru securitatea în Europa, trebuie să fim mai uniți cu vecinii noștri”, a spus prim-ministrul Mette Frederiksen în timpul unei dezbateri televizate duminică.
Dar pentru ca acest lucru să se întâmple această națiune tradițional eurosceptică are nevoie de un loc la masă.
Timp de 30 de ani, rezerva apărării a însemnat că Danemarca nu joacă niciun rol în majoritatea inițiativelor europene de apărare și securitate.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„De când a fost creat până acum, în general, a însemnat o pierdere de influență. Nu putem lua parte la negocieri. Nu avem nicio amprentă”, a spus Christine Nissen de la Institutul Danez de Studii Internaționale, potrivit BBC.
Practic, danezii nu sunt invitați la întâlniri, au puțină influență și nu pot participa sau finanța nicio operațiune militară. UE este implicată în prezent în mai multe misiuni militare, iar votul afirmativ ar putea însemna participarea la cel puțin două dintre ele, în Bosnia-Herțegovina și în largul coastei Somaliei. În cele din urmă, decizia va reveni parlamentarilor din Folketing din Danemarca.
Ar însemna aderarea la Politica de securitate și apărare comună a UE și ar deschide ușa altor agenții legate de securitate. După cum a subliniat doamna Frederiksen în ajunul votului, Danemarca nu poate colabora cu aliații săi europeni pentru a combate amenințările cibernetice.
La câteva săptămâni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Danemarca s-a angajat într-o schimbare majoră de politică. „Vremurile istorice necesită decizii istorice”, a spus la acea vreme premierul.
În martie, parlamentul a convenit asupra unui impuls uriaș al cheltuielilor pentru apărare, cu un plus de 1 miliard de dolari rezervat în următorii doi ani. Aceasta ar crește apoi la 2% din PIB până în 2033, în conformitate cu cerințele de aderare la NATO. Tot atunci au fost anunțate referendumul și planurile de eliminare treptată a gazului rusesc.
Dezbaterea din Danemarca face parte dintr-o revizuire radicală a politicii de securitate în regiunea nordică. Suedia și Finlanda au decis să se alăture NATO, punând capăt deceniilor de neutralitate.
Danemarca este un membru fondator al alianței militare, dar în prezent cântărește să permită staționării trupelor americane sau altor trupe străine pe teritoriul danez. Se înțelege că mișcarea lui Copenhaga a fost influențată de o schimbare a cursului în Germania vecină, care a anunțat o creștere uriașă a cheltuielilor militare.
„Cred că nu ar trebui să subestimăm importanța Germaniei în politica daneză”, a declarat Kristian Soeby Kristensen de la Centrul de Studii Militare al Universității din Copenhaga.
Acesta crede că adăugarea de bani germani adaugă o greutate considerabilă motorului de apărare al UE.
