Anul 2023 nu se anunță unul ușor de gestionat din punctul de vedere al partidelor politice, fie că sunt la guvernare sau nu. În plină criză economică, cu o inflație care nu dă semne că ar reveni la valorile dinainte de criză și cu un potențial de investiții care va fi mai mic din cauza prețurilor la energie, politicienii vor avea o presiune fără precedent pe umerii lor. Impact.ro a stat de vorbă cu consultantul politic Cristian Andrei, managerul Agenției de Rating Politic, despre cel mai recent raport de risc politic și provocările anului viitor.
De departe, cel mai important element al acestui an este pregătirea campaniei pentru alegerile din 2024, când sunt programate patru tipuri de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. La ultimele alegeri parlamentare prezența la urne a arătat o lipsă de interes a românilor comparativ cu anii anteriori. Totuși politicienii români nu trebuie să presupună că au o bază de votanți care să le asigure un anumit procent, pentru că pot apărea surprize. De asemenea, încă nu se întrevăd posibilele candidaturi pentru alegerile prezidențiale.
„Interesul românilor pentru politică va crește pe parcursul lui 2023, pentru că se apropie alegerile. Românii sunt foarte atenți la politică, deși uneori par dezinteresați. Asta e o mare greșeală pe care o fac politicienii români, să îi considere pe români adormiți-politic.
Anul 2024, tocmai pentru că sunt toate alegerile deodată, va fi un vârf de participare. Ceva ce nu am mai avut de 18 ani, din 2004. Va fi o „descărcare” a tuturor frustrărilor sau a așteptărilor față de viitor. 2023 este crucial pentru a înțelege, pentru analiști sau politicieni, în ce direcție merge acest val. Va fi un val de ură sau de reset constructiv? Vor dori românii un lider providențial, un profil complet nou sau un lider-călduț și comod precum primarul?”, spune Cristian Andrei.
Care este un eșantion considerat reprezentativ pentru o radiografie a temelor puse pe tapet în spațiul public, sau care urmează să fie prezent în discursuri în pre-campanie și campanie pentru alegeri?
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Noi la Agenția de Rating Politic facem mai multe tipuri de studii. Sondajele de opinie sunt doar un instrument, în care poți lucra cu un eșantion de 800, 1000, 1200 de persoane la nivel de România sau la nivelul unui oraș ori județ. Cu el poți verifica temperatura opiniei publice. Pentru a înțelege însă motivațiile mai profunde ale unor votanți, apelăm la focus-grupuri.
Pentru prognoze sau pentru a anticipa tendințe, facem și studii pe eșantioane de specialiști (cum este sondajul între jurnaliști lansat în primăvară), pot fi și analiști, profesori sau stakeholderi. Însă în analizele noastre contează mult și datele macro – să înțelegi cum funcționează sistemul electoral, sistemul politic și de partide, care e tendința de participare la alte alegeri sau care sunt mijloacele de campanie electorală și de comunicare utilizate de partide – la ce fel de marketing politic apelează.”, spune consultantul.
Liderii marilor partide sunt întrebați în ultimele luni în mod constant dacă se văd sau au susținere pentru a fi candidații partidelor pe care le conduc la alegerile prezidențiale, însă până acum propunerile nu sunt făcute. Este atipic faptul că încă nu avem un set de nume vehiculate de marile partide pentru alegerile prezidențiale? Care este cel mai propice moment pentru a anunța o candidatură?
„Din acest punct de vedere suntem unde am fost mereu la mijlocul perioadei dintre alegeri. Adică nu știm numele candidaților, ele se vor anunța oficial spre vara lui 2024, deși există o listă de 4-5 lideri la care se gândește lumea. Subiectul mai aprins este dacă sau cine va fi un nume surpriză, neașteptat.
Există acest precedent, în 2004 și 2014: la alegerile prezidențiale a pierdut candidatul care se pregătea de mult timp, pe care toată lumea îl aștepta (Năstase 2004, Ponta 2014), în schimb a câștigat cel venit pe ultima sută de metri (Băsescu, Iohannis). Candidatul care reprezenta înnoirea sistemului are de regulă șanse mai mari în România.
Așadar, momentul pentru lansarea unei candidaturi la prezidențiale depinde de strategia pe care o ai: te bazezi pe o creștere organică, pe un partid, sau pe o mișcare surpriză sau pe un moment de șoc.”
Dacă vorbim se susținere, nu doar cea din interiorul partidului este importantă, ci și rezultatele din sondaje, fie ele realizate de o entitate independentă sau chiar de un partid. De ce sunt importante sondajele înainte de un nou an politic? Sunt politicienii influențați de electorat sau contează pe bazinul de votanți?
„În România sunt foarte rari politicienii care dau tonul, care impun agenda, cel mai adesea întâlnim la partide o strategie de „following” (urmărire) a opiniei publice. Dar și aici, încă sunt mulți politicieni care nu știu să se uite le nuanțele unui sondaj, la bazinele de vot și segmente, la variabile mai complexe care țin de valori și atitudini. Rămân la o lectură de suprafață, de tipul „noi vs ceilalți”. În anii pre-electorali în sondaje există un interes deosebit pentru liderii care au tracțiune și pentru acele teme care pot ajunge să domine alegerile.”
Agenția de Rating Politic a analizat principalele mize și tendințe pentru piața politică care vor marca 2023, un an pre-electoral. Răspunsurile la următoarele trei întrebări vor defini strategia partidelor:
1. Când și care lider important își va anunța primul intenția pentru prezidențiale?
2. Calendarul pentru alegerile din 2024: care va fi ordinea lor?
3. Ce formule de alianțe de guvernare se discută pentru 2024?
Înainte de anul pre-electoral 2023, scorul partidelor nu a cunoscut schimbări majore, însă ele vor veni în cursul anului următor. Ne așteptăm la modificări importante ale intenției de vot, mai ales în a doua parte a anului 2023.
În timp ce partidele din Vest utilizează tot mai mult platforme de comunicare online sau de targetare a mesajelor tot mai sofisticate, în România politica s-a blocat pe Facebook.
1. Ce vor prefera politicienii? Vor rămâne captivi pe Facebook?
2. Vor explora mai mult marketingul prin Google? Vor descoperi gustul pentru video, TikTok și Instagram? Vor merge către soluții țintite?
3. Vom mai avea presa „jucător” și polarizarea din mass-media la fel ca la alegeri trecute?
Ne așteptăm ca 2023 să fie dominat masiv de subiectul costului vieții și nivelului de trai. Toate subiectele se vor regăsi în final în această cheie.
1. Problema nivelului de trai și contestarea paradigmei politice și economice. O generație care nu a cunoscut inflația. „Noul contract”.
2. Discursul justițiar despre polarizarea socială și economică. Un an cu proteste.
3. Discursul identitar naționalist ca substitut al frustrărilor economice.
Vedem drept riscuri macro pentru 2023 acele evoluții care pot accentua criza economică și socială. Acei factori care pot destabiliza politic țări din UE.
1. Prelungirea războiului din Ucraina, ca factor de destabilizare economică, energetică și politică în Europa, inclusiv cu unele schimbări politice bruște în țări UE.
2. Creșterea tensiunilor și polarizării China – Occident, ca amplificator al crizelor deja existente.
3. Riscul unui nou an secetos care să pună presiune suplimentară pe economia globală și prețuri.
Pe parcursul lui 2023 sunt câteva subiecte pe care vă recomandăm să le urmăriți.
1. Se anunță pretendenții pentru Casa Albă și începe cursa prezidențială în partidele americane. Vom avea un rematch Biden – Trump? Sau două nume noi?
2. Stabilitatea Republicii Moldova.
3. Ce fel de profil de președinte își vor dori românii.
