Cum se apără România dacă aeronavele Rusiei ajung prea aproape de spaţiul nostru aerian. Situaţia devine îngrijorătoare: „Este timpul să ne grăbim”

Iancu Andreea 21.11.2021, 14:20
Cum se apără România dacă aeronavele Rusiei ajung prea aproape de spaţiul nostru aerian. Situaţia devine îngrijorătoare: „Este timpul să ne grăbim”

România poate fi considerată un punct fierbinte pe harta lumii, situându-se în apropiere de Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în mod ilegal și unde statul rus a dispus diferite echipamente militare și armată în zonă. Expusă, România avea nevoie de o soluție pentru a se apăra în cazul în care aeronavele Rusiei se apropie de spațiul nostru aerian. Singurul sprijin pe care țara noastră îl are îl reprezintă aliații. Puțini știu cine sunt, de fapt, aceștia.

Cine apără România în fața Rusiei. Ce se întâmplă în spațiul nostru aerian

Regiunea Mării Negre este o zonă importantă nu doar pentru români, ci și pentru restul statelor care au ieșire la întinderea de apă. Atenția asupra acesteia a crescut însă în urma intensificării acțiunilor militare care se desfășoară în apele sale dar și pe uscat. Acțiunile Rusiei, care a anexat ilegal Peninsula Crimeea la teritoriul său, aducând armată și echipamente miliare în zonă, au provocat un răspuns din partea NATO. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este mereu în alertă pentru a răspunde și a descuraja acțiunile rușilor, fiind aliatul pe care România îl are pentru a se apăra în fața Rusiei.

Iar baza militară Mihail Kogălniceanu reprezintă spațiul în care au loc strategiile și acțiunile aliaților noștri. Pe lângă susținea militarilor români, România primește sprijin și din partea celor canadieni. Piloți experimentați din Canada se ocupă de apărarea spațiului nostru aerian, folosind modele de avioane CF 18 Hornet. Acestea sunt avioane de luptă multirol, care se utilizează indiferent de vreme, fie ca platformă de luptă, cât și ca platformă de atac.

Cum se apără România în cazul în care aeronavele Rusiei mai aproape de spațiul nostru aerian
La baza militară Mihail Kogălniceanu trupele NATO desfășoară activități de prevenire a conflictelor armate în spațiul românesc

Poliția aeriană asigură siguranța aliaților din cadrul NATO

Aparatele de zbor fac parte din misiunea de poliție aeriană pe care soldații canadieni din cadrul bazei Mihail Kogălniceanu o desfășoară. NATO se ocupă de astfel de acțiuni pentru securizarea spațiului aerian aliat de mai bine de 60 de ani. La baza Mihail Kogălniceanu ajung, pe rând piloți din mai multe state membre ale Alianței.

Suntem aici într-o misiune sporită de poliție aeriană NATO. Începând din 2014, au fost instituite ca parte a măsurilor de siguranţă ale NATO. Astfel, poliţia aeriană consolidată este aici pentru a-i sprijini pe români şi pentru a proteja flancul estic. Misiunea noastră principală aici este să oferim active suplimentare pentru a putea detecta, identifica, descuraja și apoi demonstra anumite rezoluţii NATO de-a lungul flancului estic, a explicat Corey Mask, comandantul forței aeriene canadiene, în cadrul unui reportaj mai amplu marca Digi 24.

Ce se întâmplă concret în spațiul nostru aerian

Pentru a preveni incidentele și tensiunile, piloții canadieni desfășoară de ani buni misiuni la Marea Neagră. Prezența armatei este completată de acțiunile diplomaților, care dialoghează în permanență pentru a descuraja escaladarea tensiunilor. Dincolo de strategiile diplomatice, mulți se întreabă cum decurge o acțiune a piloților canadieni, desfășurată în cazul unei presupuse apropieri a avioanelor rusești de spațiul aerian românesc.

În regulă. Cum funcționează? Ne încadrăm într-o structură de comandă și control NATO. Organizația mamă este Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate din Torreon, Spania. Ei au privirea de ansamblu asupra spaţiului aerian şi apoi comunică direct către centrul de comandă şi raportare Crystal, care este în Bucureşti. Aceştia contactează apoi poliția aeriană și apoi ne spun când trebuie să ne schimbăm nivelul stării de alertă sau când este timpul să ne grăbim, a explicat Corey Mask pentru sursa citată.

Urmăriți Impact.ro și pe
Iancu Andreea
Redactor online din 2013 și absolventă a UNIBUC, Facultatea de Litere, Specializarea Studii Europene. De asemenea, absolventă a cursurilor de Master din cadrul SNSPA, Facultatea de Comunicare și...