Vulcanul subacvatic de lângă Tonga a erupt recent, declanșând un tsunami în Oceanul Pacific și acoperind insula cu cenușă. Australia și Noua Zeelandă s-au mobilizat și au trimis, luni, avioane în zonă, pentru a evalua pagubele produse de erupție. Sateliții din spațiu au surprins momentul și unda de șoc care s-a propagat mii de kilometri, până pe coastele Americii de Sud. Imaginile sunt spectaculoase!
Ultima erupţie a vulcanului subacvatic din Tonga a fost detectată duminică, la orele 22.10 GMT, potrivit unei alerte a Centrului australian de observaţie a cenuşii vulcanice (VAAC) din Darwin. Rapoartele inițiale indică faptul că nu s-au înregistrat victime în masă, dar poliția australiană a vizitat plajele și a raportat pagube materiale semnificative, după ce mai multe case au fost distruse.
„Acestea ar putea proveni de la o altă explozie a vulcanului din Tonga. Nu există cutremure de dimensiuni semnificative care să genereze un astfel de val”, potrivit uni comunicat al Centrului de avertizare de tsunami din Pacific, cu sediul în Hawaii (SUA).
Cât despre forța exploziei, Brian Schmidt, fizician laureat cu Nobel, și Richard Arculus, vulcanolog și profesor al Școlii de Științe a Pământului la Universitatea Națională Australiană, estimează că a fost echivalentă cu 1.000 de bombe de la Hiroshima!
Absolutely terrifying disaster unfolding in the South Pacific, #Tonga‘s Hunga Tonga volcano erupts around 5.30pm local time Jan 15 2022. Tsunami waves recorded on Australia’s east coast and waves likely heading for the west coast of the Americas. pic.twitter.com/W9gJ6VzJcI
— Ryan Northover (@RyanNorthover) January 15, 2022
Prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern a precizat, duminică, că anumite zone din capitala Tonga, Nuku’alofa, au suferit daune semnificative ca urmare a eupției vulcanice puternice şi a tsunami-ului de sâmbătă.
„Tsunami-ul a avut un impact semnificativ asupra coastei de nord a Nuku’alofa, cu bărci şi stânci mari aruncate pe ţărm”, a transmis Jacinda Ardern.
Vulcanul subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, aflat la 65 de kilometri nord de capitala Nuku’alofadin, a erupt sâmbătă, producând un tsunami care a inundat coastele Pacificului, din Japonia până în SUA, trecând prin Peru.
Într-o erupție din 2015, vulcanul din Tonga a aruncat atât de multe roci mari și cenușă în aer, încât a făcut ca o nouă insulă să se formeze, lungă de 2 km și lată de 1 km.
Pe 20 decembrie anul trecut și apoi pe 13 ianuarie, vulcanul a erupt din nou, creând nori de cenușă vizibili de pe insula Tonga Tongatapu. Pe 15 ianuarie 2022, a avut loc o altă erupție masivă, care a declanșat un tsunami în jurul Pacificului.
Vulcanologul și jurnalistul științific Robin George Andrews a declarat, pentru Al Jazeera, că vulcanii submarini precum Hunga-Tonga-Hunga-Ha’apai erup într-un mod atât de exploziv aproximativ o dată la 1.000 de ani.
„Are nevoie de aproximativ 1.000 de ani ca să se încarce complet și se întâmplă să ne aflăm în punctul în care se dezlănțuie marea cantitate de magmă într-un mod foarte exploziv”, a explicat Andrews.
Se estimează că există un milion de vulcani submarini care, ca și vulcanii continentali, sunt localizați în apropierea plăcilor tectonice ale Pământului. Acești vulcani nu numai că depun lavă, dar pot și elibera cantități mari de cenușă vulcanică. Aproximativ „trei sferturi din toată activitatea vulcanică de pe Pământ are loc, de fapt, sub apă”.