Invazia Rusiei în Ucraina, blocarea fluxurilor comerciale, perturbarea lanțurilor de producție în lipsa materiilor prime au schimbat echilibrul dintre cerere și ofertă, situație care a dus prețurile la maxime record. Au crescut prețurile la energie, la carburanți, la alimente și la servicii, iar inflația peste tot în lume bate lunar recorduri.
Creșterea inflației a determinat băncile centrale din toată lumea să se grăbească în a majora ratele dobânzilor de politică monetară. Federal Reserve, banca centrală a SUA, a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, cea mai mare creștere din 1994.
Măsuri similar în încercarea de a controla inflația au luat și băncile centrale ale Elveţiei (cu 0,5 puncte procentuale), Ungariei (la 7,25 puncte procentuale, în trei săptămâni consecutive, aproape dublu faţă de nivelul din România), Marii Britanii, Suediei, Norvegiei, Canadei, Australiei și lista poate continua.
Banca Centrală Europeană, care este responsabilă de gestionarea monedei în grupul de țări din zona euro, a anunțat recent că va majora din iulie ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale, pentru prima dată în mai mult de un deceniu de politici monetare de dobânzi negative şi achiziţii masive de obligaţiuni. Propunerea vine după ce inflația din zona euro a crescut cu o rată record de 8,1%, de peste patru ori mai mult decât ţinta de 2%.
Analistul financiar Adrian Codîrlașu, vicepreşedintele CFA România, spune că deciziile băncilor centrale de a majora rata de politică monetară vin după ce, la nivel global, inflația înaintează, iar asta este, practice, măsura prin care încearcă să o limiteze.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Codîrlașu a explicat că măsura monetară este mai mult pentru limitarea creșterii inflației, și nu pentru reducere, pentru aceasta crește în special din cauza prețurilor la energie și a costurilor materiilor prime, care nu sunt sub controlul băncii centrale.
”Pe partea de anticipație și de inflație acționează politica monetară, pentru că mai temperează creșterea prețurilor. Mecanismul este că, prin majorarea ratei de dobândă în banca centrală, cresc dobânzile în toată economia și, în modul acesta, cei care consumau pe credit, consumă mai puțin, pentru că este mai greu accesibil creditul. Așa reduce banca centrală inflația, reducând consumul”, a adăugat Adrian Codîrlașu.
Băncile comerciale împrumută bani de la banca centrală pentru a-și acoperi nevoile financiare imediate. Dacă o bancă comercială se împrumută la o dobândă mai mare pentru a da credite persoanelor și firmelor, la rândul ei va cere o dobândă mai mare de la aceștia, ca să aibă garanția că acoperă cel puțin costul mai mare cu care s-a împrumutat.
În situația în care cresc ratele dobânzilor pentru noi împrumuturi ipotecare, auto sau pentru nevoi personale, oamenii devin mai reticenți în a le solicita. La fel se întâmplă și în cazul întreprinderilor, care se vor gândi de două ori înainte de a lua un credit pentru care să plătească o dobândă mai mare.
Când cererea de bunuri și servicii scade, prețul acestora tinde de asemenea să scadă. De aceea, băncile centrale cresc ratele de referință ca să limiteze inflația prin reducerea cheltuielilor.
Banca Națională a României a majorat în mai dobânda de referință de la 3% la 3,75% și a decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţilor pe piaţa monetară.
Rata dobânzii de politică monetară din România este cea mai mică din regiune, comparative, spre exemplu, cu Ungaria, care are o dobânda de referinţă de 7,25%, Polonia, cu 6% şi Cehia, cu 5,75%.
În condițiile în care toate băncile centrale se grăbească să majoreze ratele dobânzilor de politică monetară, întrebarea care se pune este dacă și BNR ar putea să ia mai devreme de 6 iulie, când este anunțată ședința de politică monetară, o nouă decizie de majorare.
”Nu cred că va interveni BNR înainte de iulie, pentru că mai este puțin timp și s-ar crea și în piață mai multă volatilitate. Cred că atunci când este stabilită ședința de politică monetară, va lua decizia de majorare. Nu este exclus tot cu 75 de puncte de bază, la fel ca și în mai”, este de părere analistul financiar Adrian Codîrlașu.
„Nu încercăm să inducem o recesiune”, spunea președintele Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell.
Analistul Adrian Codîrlașu spune că, pentru Statele Unite, probabilitatea de recesiune a crescut la 44%, de aceea, un posibil episod de recesiune nu poate fi exclus. Însă scenariul de bază, deocamdată, este că nu va fi recesiune, ci se mizează pe o creștere economică.
Banca central poate să reducă anticipațiile inflaționiste majorând rata dobânzii de referință, dar este singurul mod în care poate să acționeze și să reducă din consum.
O component mare din creșterea inflației vine din majorarea prețurilor la energie și la carburanți, unde consumul poate fi redus mai greu, pentru că sunt mărfuri pe care toată lumea le folosește, indiferent de cât costă. Așadar, o scădere rapidă a cererii la aceste produse pentru a reduce prețurile ar fi mai greu de realizat
”Inflația crește în partea de energie și alimente, dar sunt și materiile prime care au un rol. În zona de energie, reducerea consumului ar avea impact.
Creșterea prețurilor la energie și mâncare se datorează, în mare parte, războiului din Ucraina. La energie, pentru că Rusia pune presiune prin gazul natural și petrol, ca să aibă un rol în negociere. De asemenea, tot pentru a avea o poziție bună de negociere, împiedică Ucraina să exporte alimente. De aici vine șocul.
Dar Rusia vrea inflație cât mai mare, ca să aibă ea o poziție de negociere cât mai bună. Și toate acțiunile ei, dacă ne uităm, pe parta de enegie și de alimente, în sensul acesta este”, a explicat analistul Adrian Codîrlașu.
Băncile centrale au o putere de reacție mai mica tocmai pentru că o mare parte din inflație vine din energie pe care nu o pot controla, a adăugat Adrian Codirlașu.
Băncile centrale par a avea o manieră aproape sincronizată de reacție la inflație prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară.
Reacția băncii centrale a SUA de a crește abrupt dobânda de referință a adus cel mai mare nivel din ultimii 28 de ani și a creat volatilitate în piaţă.
”Măsurile băncilor centrale sunt reactive la inflație. Dacă luăm euro, dobânda relevantă este de minus 0,5 , cu inflația în zona euro de 8%, deci o dobândă real negativă de aproape 9 puncte procentuale. Nu am mai avut niciodată în istorie o dobândă așa de mică, comparativ cu inflația.
Banca Centrală Europeană se pregătește de o majorare din iulie a ratelor dobânzilor, pentru prima dată din 2011.
”Banca Centrală Europeană a spus că vor fi două majorări, după care va analiza situația. Două majorări înseamnă să ducă dobânda pentru euro la zero, în condițiile unei inflații de peste 8%”, a mai spus Codîrlașu.
Analistul financiar spune că, pe partea de energie, este greu de schimbat ceva.
”Ar trebuie încercat ceea ce încearcă și Germania, cu economie mai multă, dar și prin decizii de reducere a cererii, pentru că oferta este fixă și trebuie cumva cererea ajustată la ofertă. Asta se poate face prin economie sau eficiență în consumul energiei. Dar astea ține de investiții în energie”, a spus Adrian Codîrlașu.
Analistul financiar a subliniat că România a pierdut o mare oportunitate cu gazul din Marea Neagră.
”Acum am fi putut fi exportatori de gaz, la prețurile astea mari, dar am alungat investitorii cu OUG 114/2018 (care obliga toate companiile producătoare de gaze din România să vândă gazele la preţ plafonat – n.r.)”, a mai spus analistul financiar.
