Cum gestionează România populația de urși? Specialiștii îl contrazic pe Ministrul Mediului: „Suntem la coada clasamentului”

Ministrul Mediului consideră că regulile impuse la nivel european în ceea ce privește protejarea populației de urși nu sunt în acord cu politica pe care ar trebui să o aibă România. Deși ca număr de exemplare țara noastră este în top la capitolul managementului incidentelor nu stăm atât de bine. Distrugerea habitatului natural, nerespectarea condițiilor de hrană pentru urși, au făcut din zonele de la poalele munților un spațiu nesigur atât pentru locuitorii din zonă cât și pentru animale.

În Bușteni în urmă cu doar câteva zile a fost zărit un urs care se plimba în mijlocul orașului iar primăria anunța săptămânile trecute că se caută soluții pentru rezolvarea problemei. Deocamdată va fi pus în aplicare un program pilot de îndepărtare a urşilor cu ajutorul unui sistem bazat pe raze laser şi ultrasunete.

„Nu cred că este corect să primim sfaturi de la state din Uniunea Europeană care şi-au exterminat populaţia de urs”

Ministrul Mediului vrea mai multă independență în luarea deciziilor și reproșează țărilor occidentale faptul că nu pot impune o politică la nivelul tuturor statelor membre UE atâta timp cât nu toate țările se confruntă cu aceeași situație. Barna consideră că inclusiv prin vânătoare s-a managerizat corect situația iar numărul mare de expemplare din țara noastră este suficient pentru a declara că politicile au fost corecte. Ministrul însă nu a venit și cu o analiză la nivelul numărului de incidente care se înregistrează în fiecare an.

„Am vorbit astăzi despre suveranitate şi protecţia mediului, în ce măsură putem fi suverani sau putem lua decizii ca un stat independent în domeniul protecţiei mediului. Cred, sincer, că în majoritatea domeniilor legate de protecţia mediului nu există suveranitate.

În majoritatea domeniilor este nevoie de acţiune comună, în majoritatea domeniilor suntem dependenţi unii de ceilalţi, indiferent dacă vorbim de emisiile de carbon, vorbim de poluarea aerului, poluarea apelor, folosirea resursei de apă. Toate aceste elemente sunt interconectate nu doar la nivel de state vecine sau continente, ci pe plan global. De aceea majoritatea deciziilor care se iau la nivel european trebuie implementate în toate statele membre.

În acelaşi timp însă, sunt câteva domenii unde nu putem accepta sfaturi de la cei care în istorie şi-au demonstrat incapabilitatea de a gestiona câte o problemă. Şi am amintit aici problema populaţiei de urs. Nu cred că este corect să primim sfaturi de la state din Uniunea Europeană care şi-au exterminat populaţia de urs acum o sută de ani şi care impun reguli noi acelor state membre care au demonstrat, istoric, că au gestionat exemplar această resursă inestimabilă şi extrem de valoroasă”, a declarat Tanczos Barna.

El a adăugat că, în istoria recentă, România a demonstrat „inclusiv prin vânătoare” că poate gestiona raţional populaţia de urs, în aşa fel încât să nu fie pusă în pericol viaţa umană.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Faptul că noi nu reușim să reducem numărul de conflicte ridică mari semne de întrebare”

Gestionarea populației de urși din România ar trebui analizată și la nivelul incidentelor și a măsurilor care se iau la nivel local sau central pentru a preveni eventuale tragedii. Metoda relocării este deocamdată soluția după ce în 2021 a fost modificată legea în ceea ce privește intervențiile în cazul în care urșii ajung în proximitatea zonelor locuite.

De curând jandarmii au primit chiar mai multă libertate de acțiune pentru a proteja populația. În cazul în care nu se reușește relocarea animalelor se poate proceda la uciderea expemplarului dacă acesta revine în zonă, recent însă nu s-a mers până în acest punct. Impact.ro a stat de vorbă cu Managerul Biodiversitate și Arii Protejate al organizației WWF (World Wide Fund for nature) care spune că am putea lua expemple din alte țări care reușesc să evite conflictele.

„La nivel de UE există o politică care este strict legată de legislația europeană, avem Directiva habitate care reglementează clar cum ar trebui să se efectueze managementul speciilor protejate. Există state care au densități similare cu ale României, Croația sau chiar și Slovacia, și acolo vedem că totuși se gestionează mult mai bine, în care nu există conflicte așa cum le avem noi. Faptul că noi nu reușim să reducem numărul de conflicte ridică mari semne de întrebare. E clar că s-au creat anumite derapaje tocmai din cauza managementului deficitar.

Asistăm inclusiv la conflicte care se soldează cu oameni morți ceea ce nimeni nu vrea să vadă categoric.” spune specialistul.

„Au și fost atrase exemplare de urși în zone mult mai joase”

Atracția pentru dezvoltarea unui fond de vânătoare care să atragă amatorii de astfel de experiențe este un alt factor care a dezechilibrat habitatul natural și comportamentul urșilor. De asemenea din dorința de a oferi o atracție turistică s-a făcut și greșeala de a asigura mâncare pentru urși în zone foarte aproape de case și sate sau stațiuni.

„Vedem că în alte state se poate gestiona, nu sunt incidente așa cum vedem la noi și cu siguranță opinia experților care gestionează bine populațiile respective cred că ar trebui să fie pertinentă și de luat în calcul. Noi avem conflicte aproape zilnic, cu siguranță suntem la coada clasamentului. Vânătoarea poate fi o unealtă, dar tot din cauza vânătorii s-au cauzat și anumite probleme în sensul că populația a fost gestionată în așa fel încât numărul exemplarelor să crească. Pe de altă parte au și fost atrase exemplare de urși în zone mult mai joase.

În mod normal ursul ar trebui să stea la munte și acum vedem că se plimbă în zonele de câmpie. S-a hrănit masiv complementar la viveluri tot mai joase. Noi nu avem o strategie care să reducă aceste pagube.

În teorie ursoaica ar trebui să aibă 1-2 pui, în momentul în care vedem în mod repetat ursoaice cu 3-5 pui ar trebui să ne punem niște semne de întrebare, asta e rezultatul în special a abundenței hranei.” mai spune managerul WWF.