Cum a apărut premierul Nicolae Ciucă de Ziua comemorării victimelor Holocaustului. Detaliul care a atras atenția în timpul discursului

Toți românii au rămas surprinși să vadă cum a apărut premierul Nicolae Ciucă de Ziua comemorării victimelor Holocaustului! Șeful Executivului a vorbit despre una dintre cele mai cumplite pagini din istoria omenirii, când  milioane de oameni nevinovați au fost uciși.

Cum a apărut premierul Nicolae Ciucă de Ziua comemorării victimelor Holocaustului

Premierul Nicolae Ciucă a participat la ceremoniile de comemorare a Victimelor Holocaustului. În semn de respect pentru comunitatea evreiască, Nicolae Ciucă a ales să poarte kippa, un obiect vestimentar în mod tradițional de bărbații evrei pentru a-și acoperi creștetul capului.

Ciucă a vorbit despre „una dintre cele mai cumplite pagini din istorie și a spus că nu trebuie uitați acei români curajoși care, așa cum spunea Elie Wiesel, și-au riscat propriile vieți și au salvat onoarea națiunii lor opunându-se uciderii concetățenilor lor. Premierul României a dat asigurări că va continua să ”susțină necondiționat demersurile în direcția promovării vieții evreiești, dar și prevenirea și combaterea antisemitismului, extremismului, intoleranței și urii”.

Alocuțiunea integrală a premierului:

„Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Doamnă președinte interimar al Senatului,
Domnule președinte al Federației Comunităților Evreiești din România–Cultul Mozaic,
Domnule președinte al Curții Constituționale,
Doamnă președinte al Înaltei Curți de Justiție și Casație,
Domnule Șef al Apărării,
Doamnelor și domnilor parlamentari, membri ai Cabinetului,
Distinși reprezentanți ai cultelor religioase,
Dragi supraviețuitori,

Stimați invitați,

Aducem astăzi un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului și rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, când ura, barbaria și crima au redus umanitatea la tăcere și au distrus destinele a milioane de oameni nevinovați. Marcăm, împreună, cei 78 de ani de la eliberarea Lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, într-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din România, care a fost martorul atacurilor brutale desfășurate asupra evreilor în timpul Pogromului de la București, din ianuarie 1941.

27 ianuarie 1945 a însemnat finalul odiosului val de crime și orori petrecute în timpul Holocaustului, reprezentând însă și debutul unei lumi marcate, pentru totdeauna, de această vinovăție. În același timp, omenirea și-a asumat misiunea de a reclădi speranța în umanitate și în valorile fundamentale, precum și de a onora neîncetat memoria victimelor și de a sprijini supraviețuitorii.

Această lecție dură a istoriei ne reamintește, de fiecare dată, ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în fața unor indivizi ori grupuri care promovează idei otrăvitoare pentru societate și care rup echilibrul conviețuirii pașnice. Nu trebuie să-i uităm însă pe acei români curajoși care, așa cum spunea Elie Wiesel, „și-au riscat propriile vieți și au salvat onoarea națiunii lor opunându-se opresiunii și uciderii concetățenilor lor.”

Doamnelor și domnilor,

Statul român a început procesul de asumare a Holocaustului în urmă cu două decenii, iar progresele realizate în domeniul politicilor memoriei, educației și cercetării despre Holocaust și combaterii antisemitismului sunt remarcabile. Recent, România a adoptat o strategie dedicată prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs pași importanți pentru realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. În centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunității evreiești din țara noastră și valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naționale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care îl conduc.

Lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăți reziliente și incluzive este însă una permanentă pentru că antisemitismul, extremismul și discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spațiul public. Toate aceste curente nu fac decât să întineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice și statul de drept.

Rămânem vigilenți și luăm atitudine împotriva acestor manifestări și a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democrația, iar toate autoritățile responsabile trebuie să își ducă la îndeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancționate, iar legislația trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educației, a gândirii critice și a cunoașterii istoriei într-un mod autentic, fără idealizări, sunt prioritare. Nu în ultimul rând, comemorările și proiectele memoriale, mai ales în locurile care poartă amintirea ororilor petrecute în timpul Holocaustului, trebuie să fie tot mai prezente în spațiul public. În acest sens, încurajez autoritățile locale să se dedice cu mai multă energie promovării politicilor memoriei și să organizeze acțiuni și manifestări dedicate acestui episod tragic din istoria națională.

În calitate de Prim-Ministru al României voi continua să susțin necondiționat demersurile în direcția promovării vieții evreiești, dar și prevenirea și combaterea antisemitismului, extremismului, intoleranței și urii.

În această zi în care la nivel internațional se comemorează victimele Holocaustului, se cuvine ca, în memoria milioanelor de persoane care au pierit în mod brutal și inuman în lagărele de exterminare, în camerele de gazare sau în marșurile morții, să reafirmăm angajamentul ferm pentru consolidarea unei societăți puternic atașate principiilor și valorilor democratice.

Să păstrăm vie amintirea victimelor!”, este discursul premierului Nicolae Ciucă.