Criza energetică: Europenii trebuie să reducă temperatura și să ajusteze caloriferele pentru a face față iernii

Reducerea încălzirii și reglarea caloriferelor – acestea sunt măsurile pe care trebuie să le ia europenii pentru a se pregăti pentru întreruperea completă a livrărilor de gaz rusesc, potrivit unui raport.

UE se confruntă cu „riscuri fără precedent” de penurie de gaze în această iarnă, după ce Rusia a oprit majoritatea livrărilor prin conducte pe fondul războiului din Ucraina, a declarat Agenția Internațională pentru Energie.

Grupul cu sediul la Paris a declarat că proprietarii de locuințe trebuie să reducă termostatele în cadrul unor măsuri de urgență de economisire a energiei pentru a contribui la reducerea consumului de gaz în Europa cu 13%, în vederea pregătirii pentru o întrerupere totală a gazului.

Întreruperi ale aprovizionării cu gaze rusești

„Nu poate fi exclusă întreruperea completă a livrărilor de gaze prin conducte rusești către Uniunea Europeană înainte de sezonul de încălzire 2022/2023 – când piața europeană a gazelor este cea mai vulnerabilă”, a scris AIE în raportul său trimestrial privind gazele naturale.

AIE a precizat că UE trebuie să se concentreze pe obținerea unor niveluri ale rezervelor subterane de gaze la 90% din capacitate în cazul unei întreruperi complete a aprovizionării rusești. În prezent, depozitele UE se situează la aproximativ 88% din capacitate – peste obiectivul său de 80%.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

De asemenea, IEA a avertizat Europa că trebuie să se asigure că rezervele de gaz nu vor scădea sub 33% în această iarnă, astfel încât să aibă suficientă energie în cazul unui val brusc de vreme rece.

Măsurile de economisire a energiei în gospodării – inclusiv reducerea cu 1°C a termostatelor și a temperaturii caloriferelor – ar contribui la creșterea nivelului de stocare a gazelor în Europa, a declarat AIE.

Aceste măsuri ar trebui să fie coordonate cu reducerea la minimum a consumului de gaze în sectorul energetic al UE și cu reducerea consumului de gaze în clădiri, a mai spus grupul.

„Analiza noastră indică faptul că menținerea unor niveluri adecvate de stocare până la sfârșitul sezonului de încălzire – la 33% din capacitatea lor de stocare de lucru, ca minim – va fi crucială pentru o iarnă sigură”, a scris AIE.

„Nivelurile de stocare sub acest prag ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unui val de frig care apare la sfârșitul sezonului de încălzire, similar celui cu care s-a confruntat Europa în martie 2018”.

Doar un firicel de gaz rusesc continuă să ajungă în conducte prin Ucraina către Slovacia și prin Marea Neagră prin Turcia către Bulgaria. Alte două rute, pe sub Marea Baltică spre Germania și prin Belarus și Polonia, au fost închise.

Liderii europeni spun că reducerea gazului rusesc este un șantaj menit să exercite presiuni asupra guvernelor cu privire la sprijinul lor pentru Ucraina și la sancțiunile împotriva Moscovei.

Conducta Nord Stream 1, care transportă gaze din Rusia către Europa, a fost închisă pe termen nelimitat înainte de a fi descoperite mai multe scurgeri în ea în Marea Baltică.

Conducta submarină a fost avariată în urma unor explozii subacvatice despre care guvernele europene spun că sunt acte de sabotaj. Rusia a negat orice responsabilitate.

De asemenea, au fost descoperite scurgeri și la conducta Nord Stream 2, care trebuia să intre în funcțiune anul acesta, dar nu a mai intrat în funcțiune după ce Germania a refuzat să o certifice.

Iarna europeană de economisire a energiei

Moscova a lăsat să se înțeleagă că amenință să întrerupă ceea ce a mai rămas din livrările sale de gaze naturale către Europa.

Marțea trecută, Gazprom – compania energetică de stat a Rusiei – a declarat că ar putea impune sancțiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina din cauza unei dispute juridice, ceea ce ar duce probabil la oprirea livrărilor.

Guvernele și întreprinderile europene au compensat o mare parte din deficitul rusesc prin cumpărarea de livrări costisitoare de gaz natural lichefiat, care vine pe navă din țări precum SUA și Qatar.

De asemenea, au obținut o aprovizionare sporită prin conducte din Norvegia și Azerbaidjan.

Sâmbătă, Bulgaria a deschis o legătură de gaze naturale cu Grecia, care a fost salutată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Această conductă schimbă situația securității energetice pentru Europa. Acest proiect înseamnă libertate”, a declarat von der Leyen.

Comisia Europeană a alocat aproape 250 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului, a adăugat ea.

Săptămâna trecută, miniștrii UE ai energiei au aprobat un pachet de măsuri de urgență pentru a reduce creșterea vertiginoasă a facturilor la electricitate și pentru a coordona răspunsurile statelor membre la criza energetică.

Pachetul, negociat în mai puțin de o lună, include măsuri obligatorii de economisire a energiei electrice, un plafon pentru veniturile excedentare de pe piață și o taxă pentru a capta profiturile excedentare ale întreprinderilor.

Acordul a fost încheiat în contextul în care inflația în zona euro a atins un nivel de două cifre – 10% – pentru prima dată în istoria monedei unice, cauzată în principal de creșterea vertiginoasă a facturilor la energie.

Toate cele trei măsuri sunt limitate în timp și acoperă:

• un plan la nivelul UE pentru introducerea economiilor de energie: un obiectiv obligatoriu de 5% în orele de vârf, când gazele joacă un rol mai important în stabilirea prețurilor, și o reducere voluntară de 10% a cererii globale de energie electrică.
• un plafon pentru veniturile excedentare realizate de centralele electrice care nu utilizează gaz pentru a produce energie electrică, cum ar fi cele solare, eoliene, nucleare, hidroelectrice și de lignit. Plafonul va fi uniform și va fi stabilit la 180 EUR pe megawatt-oră. Toate veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guverne.
• un mecanism de solidaritate pentru a capta parțial profiturile excedentare realizate de companiile producătoare de combustibili fosili (țiței, gaze, cărbune și rafinării). Autoritățile vor putea să impună o taxă de 33% pe profiturile realizate de aceste companii în anul fiscal 2022 – dar numai dacă profiturile reprezintă o creștere de 20% față de media din 2018.

Liderii UE au promis că vor introduce măsuri suplimentare de economisire a energiei pentru a face față scăderii aprovizionării cu gaze.

„Astăzi, UE a reușit să obțină rezultate”, a declarat Jozef Síkela, ministrul industriei și comerțului din Republica Cehă, care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

„Am completat o altă parte a puzzle-ului, dar cu siguranță nu și ultima”, a adăugat Síkela.