În plină criză energetică și o anunțată criză a produselor alimentare se pare că și alte state au probleme în a împăca exigențele impuse la nivelul UE cu scumpirile cu care se confruntă fermierii. În Olanda agricultorii au ieșit în stradă după ce guvernul a anunțat că va limita folosirea îngrășămintelor pe bază de azot. În Danemarca atât crescătorii de animale, cât și cultivatorii, se văd nevoiți să își închidă fermele. Fapt care se reflectă și în prețuri, care s-au dublat deja pentru anumite produse. Impact.ro a stat de vorbă cu un fermier român care muncește de 6 ani împreună cu soția la o fermă din Danemarca. Acesta a povestit în exclusivitate pentru publicația noastră că familia sa se va întoarce în țară în curând, în parte și din cauza faptului că ferma unde lucrează urmează să se închidă.
Standardele la nivel european sunt din ce în ce mai ridicate atunci când vorbim de exploatarea animalelor pentru carne sau produse lactate. Prețurile produselor reflectă atât scumpirile din domeniul energiei, carburanți, îngrășăminte, în consecință și furaje pentru animale, dar și condițiile costisitoare de întreținere. Astfel că o afacere, al cărei obiect de activitate era producerea de materie primă pentru produsele lactate, este din ce în ce mai dificil de întreținut.
„Noi știam că o să se închidă pentru că nu mai respectă standardele impuse. Animalele trebuie să fie libere, să pască pe câmp și să le aduci la orele stabilite la mulgere. Doi la mână, tot ceea ce ține de emisiile de gaze, ele poluează foarte mult. Dându-le porumb, care conține foarte mult amoniac, poluează.
Mulți fermieri de aici, ca să împace autoritățile, dau balega pentru a se scoate gazul din ea și este adusă înapoi și împrăștiată pe câmp. Au început să vină din ce în ce mai multe controale. Dacă ai foarte puțini angajați îți închizi activitatea.” spune Petru Moșneguțu.
În Danemarca ajutorul oferit de stat se reduce doar la motorina pentru utilaje. Mulți fermieri au ajuns să se reorienteze spre alte activități cum ar fi cultivarea pământului, ceea ce va face și angajatorul unde a lucrat familia din România. De altfel pentru lucrătorii din agricultură români Elveția sau Danemarca veneau cu oferte de locuri de muncă unde salariul ajungea și la câteva mii de euro pe lună.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„De la 360 de animale, 125 mulgătoare, am ajuns la 100 și de acum am intrat în procesul de vindere, în fiecare săptămână, până le eliminăm la final de octombrie, toate. Prețul cărnii de vită aproape s-a dublat, și la lapte la fel. Pe partea aceasta încă mai rezistă fermierii pentru că produsele au prețul ridicat. În fiecare an cam 1000 de fermieri închid și pe domeniul acesta totuși.
Din 12 milioane de porci, un milion au dispărut de pe piața daneză doar în ultimul an. Ei au dublul populației, cam 2 porci pe cap de locuitor. Costurile de producție au ajuns mult mai mari decât ce li se oferă lor, nu mai rentează și închid. Ei consuma undeva la 2000 de litri de motorină pe săptămână, înainte plăteau 3 coroane pe litru, acum plătesc dublu.”, mai spune angajatul fermei.
De asemenea în Danemarca se supraimpozitează fermele care au un profit substanțial. Acestea preferă să ofere salarii atractive muncitorilor sau să facă alte investiții în utilaje decât să dea banii statului.
„Noi ne întorceam oricum dar ar fi fost mult mai dificil să găsești un loc de muncă. Nu este chiar atât de ușor. Ei produc singuri mâncarea pentru animale, irigații, tot până la produs final. Soia importată a fost interzisă ca furaj pentru că se tăia pădurea amazoniană din Brazilia.
Prețul a crescut automat. S-a mers pe rapiță dar deja nu mai ai aceeași cantitate de lapte produsă. În Olanda a fost mult mai rău la nivel de reguli.”, mai spune fermierul român.
