Constanța: Singura navă de cercetare marină funcțională, din România. Cum arată aceasta și ce secrete ascunde

Elena Avramescu, Ioana Constantin 18.02.2021, 09:58

Singura navă de cercetare marină funcțională, din România. Într-o perioadă în care orice descoperire făcută în mările și oceanele lumii poate schimba percepția asupraplanetei noastre, România se mai poate lăuda cu o singură navă de cercetare marină.

Singura navă de cercetare marină funcțională, din România

Un fost pescador transformat în urmă cu jumătate de secol în navă de cercetări marine reușeste încă să surprindă în acest domeniu cu descoperirile și expedițiile pe care le realizează. Marea Neagră aproape că nu mai are nici un secret pentru cercetatorii de la bordul lui Mare Nigrum, o navă care anul aceste împlinește 50 de ani de când a fost lansată  la apă.

Nava Mare Nigrum este singura navă de cercetări marine a României și aparține Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar. A fost construită 1971 într-un șantier din Germania și a primit inițial numele Someș. A fost mai întâi pescador, iar mai apoi a fost transformată în navă de cercetare marină. Are un echipaj de 25 de marinari, dar la bord se pot îmbarca îmbarca geologi, geochimiști, biologi sau fizicieni, atât cât este necesar, în funcție de expediția pe care o realizează.

Este din 2004 obiectiv de interes național. În momentul de faţă este cea mai mare navă de cercetări operaţională la nivelul bazinului Marii Negre. Este nava amiral a cercetării româneşti.  De un deceniu este nava de serviciu a Comisiei Eurpene la Marea Neagră. Este imlicată în majoritatea programelor de cercetare finanţate prin  programele de cercetare ale Comisiei Europene şi a lucrat în apele României, Ucrainei, Georgia, Turcia și Bulgaria. O navă care colaborează cu marile companii petroliere. Navă care a fost sediul de pe care s-au facut primele studii de identificare a surselor de nisip folosite pentru refacerea plajelor, a scris Adrian Stănică, director general GEOECOMAR.

Toate instalațiile de la bord au fost readaptate sau înlocuite pentru transformarea în navă de cercetare. Acum are în dotare aparatura de ultimă generație pentru cercetări geofizice, de seismoacustică, prelevare de probe, calitatea apei, și are posibilitatea de a lua probe de apă începând chiar de la fund până la suprafață la diverse nivele care se prestabilesc. Se pot face determinări foarte precise, și importante din punct de vedere al calității apei. În plus, este singura care poate să execute lucrări de mare anvergură în Marea Neagră.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Singura nava de cercetare marina functionala, din Romania
Singura nava de cercetare marina functionala, din Romania

„Este de 10 ani dar este în stare perfectă”

Pe platoul continental al Marii negre sunt cantități mari de nisip, care acum, și datorită navei Mare Nigrum, care a realizat o serie de cercetări în zonă, este exploatat și utilizat la reabilitarea plajelor, care sunt erodate. La bordul navei există sisteme batimetrice, magnetometer marine, gravimetre de bord și chiar un vehicul subacvatic controlat de la distanță. Una dintre marile provocari de pe Mare Nigrum a fost remotorizarea. O echipă din Olanda a venit și a instalat la bordul navei un motor nou care le-a înlocuit pe cele doua propulsoare vechi, iar consumul s-a redus aproape la jumătate.

Este un motor de generaţie nouă. Este de 10 ani dar este în stare perfectă. El a înlocuit cele două motoare pe care le avea nava din construcție, iar în 2011 am refăcut sistemul cu un singr motor dar care are dublate toate sistemele de racier, de alimentare cu combustibil şi ungere cu ulei. Este ca şi când am avea doua motoare, a declarat = Ştefan Florescu, director department nave cercetare.

Unul dintre proiectele cele mai importante desfasurate de cercetători a fost instalarea unor balize în largul marii. Balizele înregistrează 24 de ore din 24 și pot preveni cu cel puțin 15 minute orice incident regretabil.

O componentă a unei balize are toată partea de electronică, de avertizare, de navigație şi alimentare cu panouri, iar o altă componentă este sistemul de seismica 2D pentru determinarea structurilor de mare adâncime. Se poate ajunge până la 3000 de metri în sediment, a declarat și Vlad Radulescu, inginer geofizician.

Marea Neagraă continuă, aşadar, să rămână o resură încă nevalorificată la adevarata ei valoare. Un loc cu un potenţial extrem de mare. Este însă nevoie şi de mai multă inițiativă din partea statului român şi de investiții pe măsura eforturilor pe care le depun cercetătorii români. Cercetatori care au reuşit să transforme într-un adevărat laborator plutitor de talie europeană, un vapor îmbătranit propus pentru a fi dat la fier vechi și salvat în ultimul moment.

Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...