Conexiunea surprinzătoare între zebre și amprentele umane: ce avem în comun

Se știe că amprentele unui om sunt unice, chiar dacă e vorba de gemeni identici, în același fel în care dungile zebrelor reprezintă un model singular, de neregăsit la niciun alt exemplar al speciei. Un studiu recent a vrut să afle, totuși, care sunt mecanismele ce duc la crearea unui asemenea tipar unic și a descoperit similarități între amprentele umane și dungile zebrelor.

Conexiunea surprinzătoare între zebre și amprentele umane

Amprenta unui om este unică, iar asta e valabil chiar dacă e vorba de gemeni identici. Oricât de asemănătoare ar părea această „semnătură” ne distinge de orice alt individ al speciei umane.

O echipă internațională de cercetători s-a concentrat asupra procesului care dă naștere literalmente la ondularea particulară de pe pieile noastre. Minusculele brazde ale pielii, care se găsesc pe vârfurile degetelor umane, încep să se formeze în jurul săptămânii a 13-a din viața unui făt și așa rămân pentru întreaga viață.

Gemenii monozigoți se formează din același ovul și spermatozoid și, totuși, până la naștere, fiecare va avea propriul set de amprente, în ciuda asemănărilor de 100 la sută. Șansele ca amprentele lor să se potrivească la naștere sunt de aproximativ 1 la 64 de miliarde.

O parte din motivul pentru care gemenii au amprente diferite ar putea avea ceva de-a face cu genomul, însă există și o grămadă de alți factori subtili în joc, cum ar fi căile moleculare care împărtășesc informații și instrucțiuni între gene.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Ce avem în comun

Studiul actual, care a fost întreprins de cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Scoția, a identificat trei lanțuri diferite de semnalizare. Șoarecii nu au amprente la fel ca noi, dar au creste transversale ale pielii pe degete care se dezvoltă similar, deși cu o complexitate mai mică.

În schimb, la fel ca dungile unei zebre, oamenii de știință cred că această complexitate face parte din ceea ce duce la o astfel de „structură fină, bogat detaliată” în fiecare dintre amprentele noastre.

La oameni, aceste creste tind să se formeze în susul, josul și centrul degetelor noastre, înainte de a se extinde în exterior. În mod logic, dacă se formează mai multe creste într-o perioadă de timp restrânsă, atunci acestea ar trebui să fie mai apropiate.

„Confluența undelor de modelare inițiate la aceste site-uri variabile determină tipul de model de amprentă care, împreună cu haosul inerent al modelelor Turing, oferă o unicitate individuală fiecărei amprente”, a fost constatarea autorilor studiului publicat în Cell.

Modelul Turing, creat de matematicianul britanic Alan Turing, considerat părintele informaticii și al inteligenței artificiale teoretice, a descris, în 1952,  modul în care modelele din natură , precum dungile și petele, pot apărea în mod natural și autonom dintr-o stare omogenă, uniformă.

Un alt factor care duce la diferențierea și mai accentuată amprentelor este legat de formarea glandelor sudoripare în aceste zone, mai spun cercetătorii.