14:34
După performanțele notabile înregistrare de David Popovici, tot mai mulți oficiali s-au întrecut în promisiuni în ceea ce privește reabilitarea sau chiar construirea unor bazine olimpice moderne în România. Ultimul astfel de anunț vine din partea primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, care a anunțat că a lansat pe site-ul de achiziții publice o invitație pentru proiectarea unui astfel de bazin în Capitală. Din păcate, însă, experiența altor lucrări de acest gen ne arată că, inaugurarea unui astfel de obiectiv nu garantează și exploatarea bazinului de către sportivii care nu au unde să își desfășoare antrenamentele. Arad, Iași, Focșani și chiar o primărie din București au mai inaugurat bazine olimpice sau semi-olimpice care nu au putut fi folosite. România are trei bazine olimpice acum, dintre care doar unul poate fi folosit.
Ca de fiecare dată, premiza de la care se pornește și în cazul bazinului de la Sectorul 1, este stimularea competițiilor sportive și a performaței sportivilor români. În timp ce, aceștia se întorc acasă cu diplome și performanțe la nivel internațional, infrastructura școlilor de natație din România lasă de dorit. Inițiativa primarului Sectorului 1 este laudabilă, însă, este doar o promisiune.
„Am lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) achiziția de ’’Proiectare, Asistență tehnică și Execuție lucrări pentru realizarea obiectivului de investiții ’’Bazin olimpic’’.
Ne-am bucurat împreună de performanțele lui David Popovici și am stat cu sufletul la gură la fiecare competiție la care înotătorii români au participat. Este un sport în care sunt recompensate mai ales munca și talentul sportivilor. Dar nu este de ajuns acest lucru. Copiii care vor să facă acest sport trebuie încurajați de autorități, trebuie să li se ofere condiții la standarde și cu dotări europene, este necesar să dezvoltăm rapid infrastructura sportivă din București.
Detalii: bazinul olimpic va avea 10 culoare pentru întreceri (cu echipamente specifice), dar și birouri, vestiare, saune, grupuri sanitare, dușuri, spații de depozitare, camere tehnice etc. Tribunele de la etajul întâi vor avea o capacitate de 939 de persoane. (…) Vrem să creștem numărul competițiilor sportive (natație) profesionale organizate și desfășurate în București și să încurajăm copiii din Sectorul 1 să practice acest sport.
Valoarea totală estimată a contractului este de 37,5 milioane lei, iar durata acestuia este de 24 de luni. Firmele care vor face oferte trebuie să demonstreze că au dus la bun sfârşit contracte privind lucrări similare, în ultimii cinci ani, în valoare cumulată de minimum 37,5 milioane lei, fără TVA, la nivelul a maximum trei contracte”, scrie Clotilde Armand pe pagina sa de Facebook.
Eduard Novak nu s-a lăsat mai prejos și a promis reabilitarea singurului bazin olimpic din țară în urmă cu doar câteva zile.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„I-am promis lui David că mă voi ocupa personal de reabilitarea bazinului ‘Lia Manoliu’.
Este bazinul lui preferat și cred că atât el, cât și cei pe care i-a inspirat să îi calce pe urme, merită să aibă un bazin performant, unde să fie asigurate toate condițiile de antrenament și pregătire”, este mesajul postat de Eduard Novak pe Facebook.
La o lună după inaugurarea la care participau Liviu Dragnea și președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, în 2018, autoritățile din Focșani realizau că nu au personal, nota la vremea aceea Digi 24.ro.
„Este vorba despre 20 de posturi, pentru experţi sportivi, muncitori de întreţinere, deci personal tehnic şi casieri”, declarau atunci reprezentanții Primăriei.
Tot în 2018, în Capitală, 250 de elevi nu se puteau bucura de o investiție, deşi şcoala lor avea un bazin semi-olimpic. Scăldatul era strict interzis pentru că autorităţile nu au făcut recepţia lucrării nici la trei ani după terminarea lucrărilor care au costat 6 milioane de lei.
„Probabil că undeva la începutul anului şcolar, bazinul va putea fi deschis. Trebuie obţinut un aviz ISU, pentru că atunci când s-a construit nu s-a avut în vedere acest fapt. Iar pe lângă acest aviz ISU, care se poate obţine doar în urma unor lucrări suplimentare, mai sunt şi cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea acestui bazin”, spunea la vremea aceea Dan Cristian Popescu – viceprimarul Sectorului 2.
În 2019, la Arad, situația se repetă. Bazinul de polo de ultimă generaţie din Arad a fost inaugurat. Degeaba însă. Nu poate fi folosit pentru că nu are niciun angajat, iar scandalul din jurul său este imens. Vina este pasată de la Guvern la Primărie, conform aceleași surse.
„Eu mă bucur că acest bazin omologat la ultimele standarde, inclusiv de către Federația Română de Polo, de astăzi este al arădenilor. (Cât s-a investit aici?) 23 de milioane de lei”, spune Daniel Suciu Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Cazul Iași este unul extrem. În locul în care trebuia să vedem bazinul lung de 50 de metri şi cu opt culoare, se văd acum doar munţi de gunoaie şi deşeuri. Bazinul olimpic de înot din Iaşi zace neterminat după 30 de ani de promisiuni. Și în cazul acesta este invocată birocrația. Bazinul de înot urma să facă parte dintr-un complex modern situat pe un teren de aproape cinci hectare din campusul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, dar cererile de revendicare a unor terenuri au blocat investiţia. Din 2014, Primăria Iaşi încearcă să preia proiectul dar fără succes.
În 2021, Ministrul Dezvoltării Cseke Atila rezilia contractul pentru bazinul olimpic din Brăila. De asemenea si întreținerea bazinelor este o mare provocare pentru autorități, 18 copii au ajuns la spital după ce au înotat în Bazinul Rapid din Giulești. Autoritățile au decis în luna martie anul acesta, la 5 luni după incident, că în dosarul cauzei a apărut încă un capăt de acuzare, al treilea: neluarea măsurilor legale de securitate și sănatate în muncă.
În 2022, în România există doar trei bazine olimpice omologate oficial. Două dintre ele, din Otopeni și din Târgu-Mureș, stau însă închise la un an de la inaugurare. Din păcate, deși, un astfel de proces durează mai bine de 10 ani atunci când vine vorba despre administrarea sau folosirea bazinului, birocrația își spune cuvântul.
„Ne-am grăbit cât am putut de mult cu omologarea, am fi vrut să organizăm inclusiv Campionate Naționale aici, dar restul nu mai ține direct de noi, nici nu știu dacă am fi avut voie să ne implicăm mai mult”, a spus pentru Europa Liberă președintele Federației Române de Natație, Camelia Potec.
O poveste asemănătoare este cea a Centrului Național de Natație de la Otopeni, cea mai modernă bază de natație din România. Dispune de două bazine olimpice, unul de înot și unul de sărituri în apă și alte patru bazine de încălzire/inițiere în înot, notează aceeași publicație.
Motivul este identic: birocrația, primarul din Otopeni așteaptă din luna mai să reia investiția.
