Pe fondul războiului din Ucraina, tot mai multe state încearcă să se decupleze de la conductele de gaz ale Rusiei, care sunt împânzite în Europa, ca semn al dezaprobării acțiunilor ordonate de Moscova. Având în vedere că și România este dependentă de gazul rusesc, specialiștii indică sursa care ar fi putut să transforme țara noastră în una independentă energetic, în cazul în care exploatările ar fi demarat atunci când au fost promise. Ne află pe o adevărată comoară de resurse, pe care însă nu le folosim.
În lumina celor mai recente evenimente, cu Rusia care încearcă să își stabilească supremația asupra teritoriului Ucrainei, printr-un conflict armat, tot mai multe state sancționează țara condusă de Vladimir Putin, impunând măsuri restrictive. Cu toate acestea, Europa depinde într-o măsură destul de importantă de gazul rusesc, un as în mânecă deținut de liderul de la Kremlin în lupta cu Occidentul. În timp ce unele țări încearcă să găsească alternative pentru sursele de energie, România pare că nu cunoaște comoara ce ar putea să o ajute să devină independentă energetic, dacă ar fi exploatată.
Ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin decide să oprească furnizarea de gaze către țara noastră, se întreabă mulți. Cu siguranță, România s-ar afla într-o situație extremă, dat fiind că anul trecut, importurile de gaz din Rusia ale României au ajuns la un procent de peste 80%, cu aproape 70% mai mari, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În timp ce facturile clienților cresc alarmant, statul pare că nu realizează potențialul energetic al teritoriului nostru.
În situația în care Rusia decise să închidă robinetul conductelor de gaz, România are capacitatea să reziste doar o lună de zile, folosind gazul din depozite și cel din producția internă. Iar acest scenariu este luat în calcul ținând cont că cei mai mari consumatori, Azomureș și centrala OMV Petrom de la Brazi, sunt opriți. Totodată, și vremea caldă a permis economisirea gazului. Însă tabloul ar căpăta cu totul alte nuanțe într-o situație care reunește condiții meteo de iarnă și funcționarea marilor consumatori.
Discursul recent al președintelui Klaus Iohannis susținea încheierea dependenței de gazul rusesc și găsirea de alternative. Cu toate acestea, resursele de pe uscat și din Marea Neagră zac neatinse, în timp ce statul importă gaz la prețuri exorbitante. În 2021, România plătea circa 1 mld. de dolari pentru importuri, de trei ori mai mult față de anul 2020. De asemenea, în tot acest context, producția proprie scade pentru prima dată, la aproape 8,6 miliarde de metri cubi.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În acest moment, România consumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce producem, adică aproape 24 de milioane de metri cubi pe zi, alături de ce extragem din depozite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproape ne acoperim. Ne ajută şi temperaturile“, explică Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, o filială a Romgaz, care se ocupă de gestionarea a mai bine de 90% din capacitatea de înmagazinare a României, citat de zf.ro.
O treime din necesarul de consum de la nivel european este asigurat de colosul rus, Gazprom. Oprirea furnizării de gaze rusești ar duce la un deficit de aproape 10-17 mil. mc/zi, conform planului de acțiuni preventive care prevede măsuri de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România. Deocamdată, țara noastră este ajutată de vreme, astfel că suntem asigurați până în aprilie de un ritm optim de furnizare de gaze.
Chiar dacă condițiile pieței de energie se deteriorează, instituțiile care operează în domeniul gazelor naturale sunt obligate să furnizeze gaz către clienții protejați, stabiliți prin legislația națională și trebuie să ia măsuri preventive în cazul unui consum foarte mare de gaze. Printre clienții protejați se regăsesc consumatorii casnici, IMM-urile, prestatorii de servicii sociale esenţiale (sănătate, educaţie) şi producătorii de energie termică ce nu pot funcţiona cu alţi combustibili decât gazele naturale.
„În acest moment noi funcţionăm la maxim de capacitate, dar sunt rezerve de care nu ne-am atins pentru că a fost vreme bună“, a menționat Lăcrămioara Diaconu Pinţea, membru în consiliul de administraţie al CE Oltenia, potrivit sursei citate.
Având în vedere tensiunile geopolitice, Occidentul se gândește să găsească soluții pentru a se debarasa de gazul rusesc. Comisia Europeană vrea să impună statelor membre UE obligaţia de a-şi umple depozitele de gaze înainte de venirea fiecărei ierni.
„Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta”, a declarat şefa executivului european.
Această măsură este încurajată chiar de către președintele Iohannis, în timpul vizitei șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul de la Cotroceni indicând surse alternative pentru energie.
„Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative“, a declarat recent, preşedintele Klaus Iohannis.
Și cu toate că pare să ia în considerare acest scenariu, gazul din Marea Neagră și cel de pe uscat nu este exploatat. Directorul general al Depogaz, Vasile Cârstea, susține că este nevoie de investiții masive, însă acestea nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. Cu toate acestea, el este convins de potențialul uriaș al țării noastre de a se susține cu ajutorul propriilor resurse. Într-un scenariu ideal, România ar putea deveni chiar un stat producător de gaze naturale, care să exporte această resursă către regiunile apropiate.
