Comoara incredibilă din România. Ce este calul de aur al lui Ștefan cel Mare. ”SRI trebuie să știe”

Ana Anitoiu / 30.10.2020, 16:20
Comoara incredibilă din România. Ce este calul de aur al lui Ștefan cel Mare. ”SRI trebuie să știe”

O comoară incredibilă ar fi ascunsă în România. Din ea ar face parte și calul de aur al lui Ștefan cel Mare. O echipă de căutători de comori susține că știe unde se află acesta.

Ce este calul de aur al lui Ștefan cel Mare

În România există o Asociaţie a Căutătorilor de tezaure, ce a fost înființată în urmă cu cinci ani și a găsit și a predat statului mai multe comori. De exemplu, un dinar Marcus Aurelius, găsit la Pătrăuţi, şi un alt dinar Antonius Pius, descoperit la Brăieşti – Cornu Luncii.

Gheorghe Poenaru a explicat cum ajung el și echipa lui să descopere comori și ce este, mai exact, calul de aur al lui Ștefan cel Mare.

”Avem mute hărți vechi, multe în slavonă. În ele avem date despre comoara celebră a lui Constantin Brâncoveanu. De asemenea, avem date despre comoara prințului sârb Milan Obrenovici, pe care securitatea a căutat-o fără succes timp de aproape trei ani.

Avem date și despre Calul de aur al lui Ștefan cel Mare, un artefact care are 1,62 metri înălțime și greutatea de 500 de kilograme. Este o statuie din aur pe care a căutat-o sultanul Suleiman Maghnificul (1520-1566), apoi Securitatea lui Ceaușescu, fără succes.

Ei, bine, noi știm unde este, dar nu vom dezvălui secretul până nu vom fi convinși că va intra în tezaurul României și nu va fi înstrăinată”, a spus Gheorghe Poenaru, pentru Libertatea.

Comoara incredibila din Romania. Ce este calul de aur al lui Stefan cel Mare
Ilustratie ce il reprezinta pe domnitorul Stefan cel Mare

Câți bani primesc căutătorii de comori

Asociația Căutătorilor de Tezaure nu permite oricui să devină membru, în ciuda numeroaselor cereri. În plus, respectă o mulțime de proceduri, înainte de a descoperi ceva.

”Înainte de a pleca la cercetare într-o zonă, trebuie să luăm legătura cu persoana desemnată să se ocupe de noi din partea Serviciului Român de Informații din județ. Dacă mergem în alt județ, sunt anunțați reprezentanți instituției din administrația  respectivă.

Apoi trebuie să întocmim un dosar foarte stufos, cu fel de fel de cereri. Dacă primarul, de pildă, nu vrea să îți dea voie, nu poți să faci nimic, trebuie să pleci acasă”, a explicat Gheorghe Poenaru, președintele Asociației.

Pentru fiecare bun de patrimoniu pe care îl găsește, un căutător de comori primește 30% din valoarea obiectului. Acesta mai poate primi un bonus de 10%, dacă descoperirea este una colosală. Gheorghe Poenaru nu este mulțumit de aceste procente.

”Cred că acel procent de 30% din valoarea bunului găsit este prea puțin. În Anglia se dă 90%. Ei de ce pot, iar noi nu?”, a mai spus Gheorghe Poenaru.

În prezent, asociația are șapte membri. Gheorghe Poenaru se ocupă cu astfel de căutări de peste patru decenii și spune că nu primește pe oricine în asociație, pentru că membrii acesteia au o ”responsabilitate”.

Arheologii acuză autoritățile că permit prea ușor cumpărarea de detectoare de metale, cu ajutorul cărora amatorii caută și găsesc comori ascunse în pământ. În plus, aceștia acuză căutătorii că ascund comori sau că distrug siturile în care găsesc artefactele.

De cealaltă parte, căutătorii de comori acuză autoritățile că le împiedică activitatea din motive ascunse. De exemplu, potentații locali, dar nu doar ei, ar vrea să găsească aceste comori pentru a le vinde, în secret.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI