Comoara fantastică a României. Avem 60% din rezerva totală a Europei și nu ne pasă de ea

Criza gazelor, criza curentului electric, criză sanitară. În ultimii ani, lumea parcă a trecut de la o situație criticiă la alta, neajunsurile și proasta gestionare a resurselor dând naștere unui val uriaș de nemulțumire în rândul oamenilor. În tot acest timp, România stă pe o comoară fantastică. Țara noastră deține 60% din rezerva totală a Europei.

„Ziua zero”

Când auzim „Ziua zero”, gândul ne fuge la producțiile de la Hollywood. Nu, „Ziua zero” nu este titlul unui film de acțiune apocaliptic, ci o realitate înfiorătoare cu care s-au confruntat patru milioane de oameni și care, spun specialiștii, ar putea afecta întreaga planetă.

Suntem în 2022, însă realitatea, pentru milioane de oameni din întrega lume, este departe de ceea ce considerăm noi a fi „normal” pentru secolul XXI. Aproape un milion de oameni își pierd viața, în fiecare an, ca urmare a consumului și utilizării de apă infestată sau chiar din lipsa totală a apei. O altă statistică ne arată că pe planeta acoperită în proporție de 70% de apă, 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă.

O secetă ce a durat aproape trei ani a creat o situație de neînchipuit în cel mai mare oraș din Africa de Sud. Cei patru milioane de locuitori din Cape Town au fost în pericol să rămână fără apă, după ce resursele de apă stocate în rezervorul oraşului au fost aproape complet epuizate. Autoritățile au înțeles că venise timpul unor măsuri extreme.

Primarul de la acea vreme, Patricia De Lille, anunţa adoptarea unor măsuri drastice menite să facă faţă situaţiei fără precedent în care se afla metropola africană: apă cu porția. Cantitatea per locuitor a fost redusă treptat, până s-a ajuns la aproape o şesime din consumul mediu al Statelor Unite.

În ciuda măsurilor luate, autoritățile au ajuns la concluzia că rezervorul oraşului nu va putea suplini nevoia celor patru milioane de locuitori decât pentru o perioadă limitată de timp, iar data limită până la care stocul urma să fie epuizat a fost numită „Ziua zero”.

Am vorbit despre Africa, însă scenariul s-ar putea repeta oriunde: statul american California a trecut printr-o secetă care a durat mai mulţi ani; Australia a supraviețuit în secetă timp de zece ani – din 2003 până în 2012 – iar în 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criză a apei datorată atât secetei, cât şi infrastructurilor ineficiente.

„Problemele cu care se confruntă Cape Town ar trebui să servească drept apel de trezire pentru celelalte ţări, cu privire la realitatea creşterii stresului cauzat de lipsa apei”, a declarat Betsy Otto, directorul programului de apă la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale.

Pare greu de crezut, mai ales în condițiile în care 70% din suprafaţa Terrei este acoperită cu apă. Trebuie precizat că doar 2,5% este apă dulce, cea mai mare parte din aceasta fiind stocată în gheaţă şi zăpadă. În realitate, populaţia are acces imediat la doar 1% din resursele de ape dulci.

„Poate nu ne vom confrunta cu acelaşi scenariu ca în Cape Town. Ar putea fi altele: poluarea, seceta, schimbările climatice sau suprapopularea”, a explicat Rebecca Keller, om de ştiinţă şi analist tehnologic la compania de informaţii Stratfor.

România deține 60% din rezerva totală a Europei

Diferenţa dintre state privind accesul la apă potabilă devine la rândul său o problemă. În timp ce unele ţări deţin resurse importante de apă, cum este România, populaţiile sărace sunt nevoite să se descurce prin metode proprii.

În țări precum Brazilia, furtul de apă, pentru profit, supraviețuire sau ambele, este o realitate.

„Recunoaşterea de către Organizaţia Naţiunilor Unite a apei ca drept al omului în 2010 a complicat problema furtului de apă.

Dreptul la apă nu este echivalent cu dreptul la apă gratuită. În acelaşi mod în care oamenii trebuie să plătească pentru hrană, ei ar trebui să se aştepte să plătească pentru apă potabilă”, a spus Vanda Felbab-Brown, expert în cadrul Institutului Brookings.

Situația este cu totul diferită în țara noastră. Cu 2.500 de izvoare și 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre cele mai bogate state în ceea ce privește resursele subterane de apă, însă asta nu înseamnă că ar fi ferită în cazul unei crize la nivel hidrologic.

„Deficitul de apă va deveni un subiect mai important decât schimbările climatice deoarece reprezintă un pericol mai mare decât încălzirea globală, fiind o relaţie de tipul cauză-efect.

Comisia Europeană dezvoltă tot mai multe proiecte şi are ca obiectiv major identificarea de soluţii practice privind problema deficitului de apă şi a fenomenului de secetă în Europa”, a explicat George Ristea, director general Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA), potrivit BusinessMagazin.

Ristea a precizat că, în România, riscul de a rămâne fără apă potabilă/menajeră este minim, însă „trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.