Comisia Europeană, cerință nouă pentru România. Solicită ca țara noastră să lucreze în continuare la implementarea reformei sistemului public de pensii

România are de îndeplinit o cerință importantă solicitată de Comisia Europeană. Se pare că este nevoie ca țara noastră să continue să lucreze la implementarea reformei sistemului public de pensii, urmând a fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată ale ţării în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR).

Implementarea reformei sistemului public de pensii, solicitată de Comisia Europeană

În acest sens, plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile „face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii, măsură care prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul de pensii, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor”.

„Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului României precizează că ‘Un scop al noii legi trebuie să fie menţinerea cheltuielilor totale cu pensiile publice, inclusiv toate schemele existente de pensii publice, stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB”, au notat mai multe surse din cadrul Executivului comunitar.

În acest sens, acestea țin să amintească că aprobarea PNRR-ului României are rolul de a stipula jaloanele şi ţintele, obligatorii din punct de vedere juridic, legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primit plăţile corespunzătoare.

În plus, conform Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a PNRR-ului României, data limită pentru noua lege a pensiilor este primul trimestru din 2023, urmând ca evaluarea îndeplinirii acestui jalon să fie realizată de Comisie în contextul solicitării celei de-a patra cereri de plată.

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Impact.ro

Top 10 filme cu Amza Pellea. Actorul, un TITAN al cinematografiei românești

Comisia ține să mai precizeze că un asemenea jalon, ce are ca termen limită la sfârşitul acestui an, este strict legat de revizuirea pensiilor speciale, care includ şi pensiile militare.

„Acest lucru este parte a reformei generale a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR-ului României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, potrivit surselor de la Bruxelles.

Cu aproximativ o lună în urmă, premierul Nicolae Ciucă a declarat că, în urma unor discuţii avute la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia că este nevoie să fie făcute „ajustări” la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), arătând că nu există timp de renegociere, pentru că ar însemna o pierdere de timp şi de resurse, adăugând faptul că s-a discutat despre plafonul de 9,4% din PIB asumat prin PNRR pentru pensii.

„Am convenit cu doamna preşedintă Ursula von der Leyen, ca acest indicator să poată fi înlocuit cu indicatori de disciplină fiscală, având la bază studiul Băncii Mondiale, iar detaliile tehnice legate de modalitatea în care se va proceda vor fi stabilite la nivelul comisiilor de specialitate”, a afirmat premierul.