Vasile Dîncu este ultimul ministru care și-a dat demisia din Guvernul Ciucă. Ministrul demisionar al Apărării și-a justificat decizia de luni prin „imposibilitatea colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei”.
Vasile Dîncu este cel de-al patrulea ministru care își da demisia în ultimul an din guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR.
În urmă cu o săptămână, ministrul demisionar al Apărării, Vasile Dîncu, realiza un lanț de reacții după ce a afirmat că singura șansă de încheiere a războiului din Ucraina este negocierea cu Rusia.
„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă, în care, aşa cum au lansat în acest moment ucrainenii, un document politic pentru toate ţările europene şi pentru NATO, un document care încearcă să dea garanţii de securitate pentru Ucraina pentru viitor.
Este vorba până la modul negociere internațională. Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia sigură. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, pentru că clasa politică din Ucraina, în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume, ar fi o sinucidere curată în politică să îşi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă, de teritorii, ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, spunea ministrul, într-un interviu acordat Prima TV.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Declarația lui Dîncu a atras inclusiv criticile președintelui Klaus Iohannis, care i-a sugerat ministrului să citească mai frecvent revista presei.
„Această poziţie este poziţia noastră oficială, e poziţia oficială a UE şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei ca să afle aceste poziţii”, a adăugat şeful statului.
În demisia de luni, Vasile Dîncu a argumentat imposibilitatea colaborării cu Președintele României și a motivat retragerea din funcție pentru a nu „prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întregul lanț de comandă”.
Florin Roman, ministru al Cercetării, demisiona pe 15 decembrie 2020, la nicio lună de la formarea Guvernului Ciucă, după ce a fost acuzat că și-a trecut în CV licențierea în economie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, deși rectorul instituției a declarat că liberalul nu a fost niciodată student al universității.
Pe 19 octombrie, fostul ministru al Cercetării a anunțat că a anunțat că a demisionat ca urmare a unor „acuzații politice, a unui întreg șir de minciuni și mizerii”, spunând că universitatea i-a comunicat oficial că nu există probe privind un eventual plagiat.
„Am demisionat din funcția de ministru urmare a acuzațiilor politice de plagiat, a unui întreg șir de minciuni și mizerii care mi s-au pus în spate.
La mai bine de 10 luni de la acele acuzații, universitatea îmi comunica oficial ca nu exista probe privind un eventual plagiat. Așadar, singura instituție care conform legii trebuia sa se pronunțe, infirma acuzațiile de plagiat, în urma solicitării scrise”, a scris Roman pe Facebook.
O altă demisie de răsunet a fost cea a fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Ministrul și-a anunțat și el demisia pe Facebook, ca în cazul celorlalți miniștri demisionari.
Demisia lui Cîmpeanu a coincis cu motivul invocat de Florin Roman, acela de plagiat, după o discuție, la finalul lunii septembrie cu premierul Nicolae Ciucă și după criticile societății civile privind două proiecte de legi ale educației.
O scrisoare deschisă i-a adus fostului ministru un scandal major cu societatea civilă, după ce i-a catalogat pe semnatari „un grup de interese”. Printre cei 100 de semnatari care cereau modificarea proiectelor de lege ale Educației se numărau Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Andrei Oișteanu, Andrei Cornea și Nicolae Manolescu.
„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului național de învățământ. Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul în CV. Aveam și una și alta.
Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine. Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească”, scria Cîmpeanu pe Facebook.
Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii în luna iunie, după ce DNA a cerut urmărirea penală pentru două infracțiuni: de abuz în serviciu și de instigare sub forma participației improprii la permiterea accesul unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității.
Procurorii DNA l-au acuzat pe Chesnoiu că a procurat subiectele la concursurile de angajare pentru patru cunoscuți care au ajuns, ulterior, șefi în direcțiile județele ale ministerului, dar și de modificarea rezultatelor pentru unul dintre ei, după ce acesta a picat concursul.
„Nu am săvârșit nicio faptă de natură penală sau de corupție și mi-am desfășurat mereu cu integritate și cu dedicare activitatea mea executivă!”, a scris Chesnoiu pe pagina sa de Facebook.
„Mă retrag din funcția de ministru – nu vreau să planeze nicio suspiciune asupra activității mele guvernamentale. De asemenea, mă autosuspend din Partidul Social Democrat!”, anunța Chesnoiu.
