17:09
Românii care călătoresc în străinătate, într-o țară cu risc epidemiologic ridicat, sunt obligați ca la întoarcere să se izoleze, ca urmare a unui act normativ care se aplică începând de luna trecută. Pe lângă obligația de a rămâne în carantină, aceeași decizie legislativă stabilește că CNAS plătește doar cinci zile din cele 14 necesare în cazul statelor cu risc crescut de infectare cu covid. Situația nu este deloc confortabilă pentru cei nevoiți să călătorească în astfel de țări, însă măsura are o direcție clară. Totodată, există și o excepție de la regulă.
În urmă cu o lună de zile, o ordonanță de urgență stabilea noi reguli pentru persoanele care călătoresc peste hotare, în state cu risc crescut de infectare. La fel ca și până acum, românii care se întorc în țară, după o perioadă în care au tranzitat un stat de pe lista celor cu grad de risc ridicat, sunt obligați să petreacă 14 zile în carantină. Totuși, un aspect mai puțin știut este acela că aceste persoane nu vor putea beneficia de concediu de carantină plătit pe toată durata zilelor petrecute în izolare. CNAS plătește doar cinci zile din cele 14 de carantină pentru covid, astfel că restul sunt suportate de către cetățean.
Prin excepție (…), indemnizația (…) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS – n. red.), în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen (…), prevede Ordonanța de urgență a Guvernului 74/2021, regula aplicându-se încă de la 1 august 2021.
Chiar dacă, legal, o persoană care trebuie să intre în carantină și îi este acordată o perioadă de concediu, indemnizația este acordată de stat, indiferent de numărul de zile. Cu toate acestea, în preambulul ordonanței de urgență se explică faptul că reducerea numărului de zile plătite de stat are ca scop responsabilizarea persoanelor care se expun de bunăvoie riscului de infectare. Conform CNAS, din a șasea zi de carantină, nici statul și nici angajatorul nu au obligația de a suporta sumele necesare indemnizației. Astfel, cele nouă zile de concediu nu sunt plătite.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Astfel, persoana care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, poate beneficia de certificat de concediu medical pentru carantină, acordat potrivit deciziei eliberate de către Direcția de Sănătate Publică, dar indemnizaţia pentru carantină se suportă (…) numai pentru primele cinci zile din respectivul concediu medical, pentru restul de zile necalculându-se și neplătindu-se indemnizație de carantină. Potrivit actelor normative în vigoare nu există obligaţia plăţii indemnizaţiei pentru carantină de către angajator începând cu a şasea zi de concediu medical, au declarat reprezentanții CNAS pentru avocatnet.ro.
Cu toate că situația nu este una plăcută, există totuși o excepție, în care concediul de carantină este plătit integral pentru o persoană care se deplasează într-o țară cu risc epidemiologic crescut. Acest caz care reprezintă o excepție este cel în care angajatul este trimis de către angajator în interes de serviciu într-o astfel de țară. Măsura se aplică în cazul oricărei epidemii actuale sau viitoare.
În situația în care persoana care primește decizie de carantină în urma deplasării din dispoziția angajatorului într-o astfel de zonă, indemnizația pentru concediul medical aferent se suportă potrivit reglementărilor generale, adică integral din bugetul FNUASS / bugetul instituției, după caz, mai spun cei de la CNAS.
