Cine va fi noul șef al NATO? Printre numele vizate este și Klaus Iohannis, dar și un personaj puțin îndrăgit de români

Mihnea Tălău, Anca Lupescu 31.01.2023, 21:32
Cine va fi noul șef al NATO? Printre numele vizate este și Klaus Iohannis, dar și un personaj puțin îndrăgit de români

În timp ce războiul face ravagii în Europa, începe cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO. Secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a fost o mână forte, doar că mandatul său expiră în luna septembrie. Acum au apărut deja speculațiile cu privire la succesorul său.

Poate o femeie sau cineva din Europa de Est

Războiul din Ucraina complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de țări membre NATO. Se pune fireasca întrebare dacă succesorul ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est, știut fiind că unul dintre numele vehiculate, la un moment dat, a fost cel al președintelui României, Klaus Iohannis.

Următorul secretar general trebuie să joace un joc de echilibru dificil pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei și să consolideze apărarea NATO – în timp ce rămâne în mod oficial în afara conflictului. Puțini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil, scrie Politico.

„Sentimentul general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că este „timpul pentru aer proaspăt”.

Varianta Stoltenberg

Dar aliații ar putea sfârși prin a juca în siguranță până la urmă și a rămâne cu Stoltenberg.

Un diplomat european de rang înalt a rezumat zbuciumul în jurul numelor în trei niveluri, clasificate în funcție de intensitatea discuțiilor.

O prelungire a mandatului lui Stoltenberg este cea mai menționată opțiune.

Un al doilea nivel include premierul olandez Mark Rutte, premierul estonian Kaja Kallas și secretarul britanic al apărării Ben Wallace.

Un al treilea grup de nume mai puțin frecvent menționate, a spus diplomatul, este format din premierul lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen din Germania.

Candidați din Europa de Est printre care și Iohannis

Alte voci consideră candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți.

Încă dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, a existat un impuls pentru ca alianța să selecteze un secretar general din est. Unii oficiali din regiune susțin că, de atunci, războiul a întărit argumentele în favoarea unei persoane dintr-o țară precum Estonia sau Lituania.

Slovaca Čaputová, din Slovacia, bifează ambele căsuțe ca o candidată din est, deși numele ei este menționat mai rar în cercurile alianței.

O altă figură posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin.

Cu toate acestea, unele capitale occidentale nu ar susține astfel de candidați în acest moment, considerând că estul alianței – și în special statele baltice – este prea războinic atunci când războiul face ravagii alături.

Țările occidentale din NATO reprezintă pentru unii aliați o sursă de rezervă sigură pentru o posibilă conducere.

Wallace, secretarul britanic al apărării, este foarte respectat și a declarat anterior că NATO ar fi o „treabă frumoasă”. Cu toate acestea, se așteaptă ca numeroase capitale europene – în special Parisul – să se opună unui nume londonez și să insiste pentru un candidat al UE.

Un nume puțin îndrăgit în România

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este încă un secretar general din Olanda. Politicienii olandezi au fost în mod tradițional o alegere populară pentru acest rol, deținând anterior postul timp de trei mandate care au acoperit 21 de ani în ultimele șase decenii.

Numele actualului prim-ministru Rutte, al viceprim-ministrului și ministrului de finanțe Sigrid Kaag și al ministrului apărării Kajsa Ollongren circulă ca posibili candidați.

Întrebat despre aceste speculații, Rutte a declarat că dorește „să părăsească complet politica și să facă ceva complet diferit”.

Trebuie spus că Rutte a fost principalul susținător al neintrării României în Schengen înainte de votul Austriei, atunci când Olanda ne-a închis ușa Schengen în nas.

Președinta Comisiei, von der Leyen, fost ministru german al apărării, este o candidată care ar putea obține sprijin din partea mai multor țări occidentale.

Printre alte nume de politicieni de sex feminin vehiculate se mai numără și vicepremierul canadian Chrystia Freeland și ministrul de externe Mélanie Joly.

Urmăriți Impact.ro și pe
Mihnea Tălău
Mihnea Tălău. Redactor la impact.ro. Dedicat presei încă din 1998. Am o diplomă în Drept, un „mic” masterat și o scoală de jurnalism. Am avut norocul și onoarea de a face parte, în...