Pensiile speciale reprezintă, de fapt, bani în plus de la stat pentru anumiți români. De-a lungul timpului, mai mulți politicieni au încercat să le elimine, dar fără succes. Cine a introdus pensiile speciale în România? În ce an au fost acestea introduse? Câți beneficiari există? Sunt doar câteva întrebări la care vom încerca să găsim răspuns!
Pensiile speciale sunt, de fapt, niște pensii în plus, peste pensiile obișnuite, din sistemul public. De acestea beneficiază toți parlamentarii, indiferent de partidul din care provin sau de orientarea politică.
Nu se ia în calcul absolut nimic. Nici dacă au fost vreodată la putere. Nici dacă au stat în opoziție. De pensii speciale beneficiază, însă, și foștii angajați din Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, procurorii, judecătorii și diplomații.
În schimb, în Olanda, de exemplu, de pensii speciale se bucură doar persoanele care fac munci fizice dure. În Germania, beneficiari sunt doar funcționarii publici, fermierii și minerii, iar în Suedia, pensiile speciale nu există. Cine a introdus pensiile speciale în România? Ei bine, răspunsul este unul cât se poate de simplu: parlamentarii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În țara noastră, pensiile speciale au fost instituite în anul 1997. La vremea aceea, acestea se numeau „pensii de serviciu”: Legea 142/1997 inițiată de Valeriu Stoica (PNL), ministru de Justiție în guvernul Victor Ciorbea. Guvern de dreapta, de „uniune națională”, format de alianța la putere PNȚCD – PNL – PD – UDMR – PSDR. Lege votată și de „opoziția” de stânga, respectiv PDSR, fostul FSN, FDSN și viitorul PSD.
Primii care au beneficiat de aceste venituri suplimentare au fost magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani. La vremea aceea, aceștia încasau o pensie de serviciu în valoare de 80% din venitul net plus sporurile (sporul pentru vechime în muncă și sporul pentru stabilitate în magistratură) pe care le aveau la data pensionării.
În anul 2004, legea s-a schimbat. Metoda de calcul a celor 80 de procente s-a modificat și, cumva, s-a ajuns la o creștere a pensiilor „de serviciu” ale magistraților.
Legea 303/2004 a fost inițiată de guvernul Adrian Năstase, guvern de stânga dat de majoritatea parlamentară PSD. Însă, aceasta a fost votată și de opoziția PNL.
În anul 2010, Emil Boc, aflat la guvernare, a eliminat o parte din pensiile speciale și a trecut cu legea de Curtea Constituțională. Aceasta, însă, a declarat neconstituționale doar mici părți din lege. Este vorba despre cele cele care prevedeau eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și ale magistraților asistenți ai Curții Constituționale.
În 2012, partea din lege care elimina pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi a fost declarată neconstituțională. Astfel, legea a fost modificată astfel încât să fie constituțională. Ulterior, ea a fost abrogată în 2015 în timpul guvernării PSD.
În același an, guvernul Victor Ponta a inițiat o nouă lege care reglementa statutul pensiilor speciale. De data aceasta, noii beneficiari urmau să fie militarii.
Anul trecut, mai mult de 200.000 de români încasau pensii speciale. Un fost judecător o primește pe cea mai mare, aceasta fiind de 77.000 de lei pe lună, potrivit celor de la vice.com.
În prima lună a anului 2022, 9.680 de persoane încasau pensii speciale. Tot atunci era 20.207 lei media pensiilor speciale a beneficiarilor Legii 303/2004 amintită mai sus (procurori și judecători).
