Cinci moduri în care războiul a schimbat lumea. Viața nu va mai fi ca înainte

Rusia a invadat Ucraina în urmă cu 100 de zile. Prima invazie teritorială a unui stat suveran din Europa din ultimii 80 de ani și-a lăsat amprenta, cu efecte dureroase resimțite în întreaga lume. Războiul a adus și multe efecte neașteptate care au reverberat în întreaga lume.

De neimaginat pentru mulți, sunt cinci moduri în care războiul a schimbat lumea,.

Val de refugiați în toată Europa

De la invazia rusă, în 24 februarie 2022, peste 6,8 milioane de ucraineni au fugit din țara lor, împreună cu cel puțin alte 7,7 milioane de persoane strămutate intern. Majoritatea au ales să fugă în Polonia, România, Ungaria, Republica Moldova și Slovacia. Și Germania și Republica Cehă găzduiesc în prezent un număr mare de refugiați ucraineni, cu aproximativ 727.000 și, respectiv, 348.000.

Aproape 2 milioane de ucraineni s-au întors în țara lor de când au fugit pentru prima dată din calea războiului – deși o parte dintre aceștia ar putea fi mișcări de du-te-vino, notează UNHCR.

Afluxul de refugiați ucraineni în Uniunea Europeană a galvanizat atât sprijinul pentru aceștia, cât și sistemele de primire a acestora. Refugiații care s-au stabilit într-o nouă țară sunt de obicei dependenți de rețeaua de siguranță socială a țării respective, cel puțin pentru o perioadă de timp, semnaleazp de jurnaliștii de la DW.

S-a declanșat criza alimentară

Ucraina este un important bazin de pâine, producând aproximativ jumătate din uleiul de floarea-soarelui din lume. Potrivit USDA, Ucraina reprezintă 15% din comerțul mondial cu porumb și 10% din comerțul mondial cu grâu. Conflictul a tăiat aceste exporturi, Rusia continuând să blocheze cerealele în porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Acest blocaj a fost resimțit în special în țările dependente de importurile de cereale și ulei alimentar ucrainene, cum ar fi Egiptul și, respectiv, India. Cu toate acestea, efectele de propagare sunt mult mai ample.

Unii avertizează că acest conflict, împreună cu fenomenele meteorologice extreme datorate schimbărilor climatice și șocul economic indus de pandemii, alimentează o criză alimentară globală.

În luna mai, Consiliul de Securitate al ONU a avertizat că nivelurile de foamete din întreaga lume au atins „un nou maxim”, adăugând că zeci de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu foamete pe termen lung din cauza războiului.

Începând cu luna mai, aproximativ 23 de țări au impus restricții la exportul de alimente – un indiciu al scăderii securității alimentare.

Securitatea energetică

Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, al doilea mare furnizor de țiței și al treilea mare exportator de cărbune. Până la război, trei sferturi din gazele sale și aproape jumătate din țițeiul său erau direcționate către Europa. În 2020, petrolul, gazele și cărbunele rusești reprezentau un sfert din consumul de energie al UE.

Dar, după ce Rusia a invadat Ucraina, UE a încercat să pună capăt dependenței sale de energia rusă. „Pur și simplu nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit”, a declarat în martie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Încă din martie, Comisia a prezentat intențiile de a elimina complet combustibilii fosili ruși din UE până în 2030, precum și planurile de a reduce drastic utilizarea gazelor rusești cu două treimi până la sfârșitul acestui an.

Maximizarea stocării gazelor este un punct din acest plan. Importul de gaze naturale lichide, de exemplu din SUA, este o altă opțiune provizorie. Între timp, unii experți prezic penurii de gaze și, eventual, raționalizări.

Creșteri de prețuri și inflație

De la începutul războiului din Ucraina, penuria de alimente și de energie a jucat un rol important în viețile multora: Prețurile au crescut.

Prețurile la alimente, în special, sunt în creștere. Indicele prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care măsoară variația lunară a prețurilor la un coș de produse alimentare, a atins un nivel record în luna martie a acestui an.

Inflația – adică scăderea puterii de cumpărare pe măsură ce prețurile cresc – este o măsură-cheie care afectează toate aspectele economiei.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, inflația a crescut de peste două ori la nivel mondial în anul care a trecut din martie 2021. În zona euro, inflația a ajuns luna trecută la 8,1% – un nivel record.

Cu toate acestea, se preconizează că inflația va lovi și mai puternic țările cu venituri mai mici. În timp ce o perspectivă recentă a FMI prevedea o inflație de 5,7% pentru țările industrializate, această cifră pentru țările în curs de dezvoltare este de 8,7%.

Ca și cum creșterea costurilor nu ar fi fost suficient de gravă, experții prezic că prețurile ar putea rămâne ridicate în anii următori.

Renașterea NATO

Invazia Rusiei în Ucraina și-a lăsat amprenta și asupra geopoliticii. Unii experți se așteaptă la o nouă scindare în blocuri geopolitice și economice de Est și Vest, cu Rusia și China pe de o parte și UE și SUA în fruntea celeilalte.

Organizația Tratatului Americii de Nord, cunoscută și sub numele de NATO, a fost înființată după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1949, și reunește SUA, Canada și 10 țări europene. Copil al Războiului Rece, a devenit un fel de umbrelă pentru democrație și piețe libere în Europa, cu o extindere majoră spre est în 2004.