Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a oferit noi explicații despre scandalul burselor acordate elevilor români. Oficialul este de părere că nivelul educației din România permite prea multor elevi să ia acest tip de ajutor financiar. Pe criteriul că sunt prea mulți elevi de 10 sau cu medii mari, dar analfabeți funcțional, politicianul continuă seria dezvăluirilor despre controversa momentului.
Majoritatea criteriilor de acordare a burselor de merit au fost modificate Astfel, sunt afectați sute de mii de elevi din țară – peste 700.000 de elevi din România rămân fără burse. Ca răspuns la faptul că s-au obținut rezultate mai bune în ultimul timp la învățătură, ministrul Educației a replicat că sistemul de evaluare este ineficient.
Sorin Cîmpeanu a oferit noi explicații în scandalul burselor, după ce elevii români s-au arătat nemulțumiți de modificarea criteriilor de acordare.
„53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8,50. Printre aceştia s-au numărat şi analfabeţi funcţional”, a precizat ministrul Educației, la Digi24, afirmând că este „ ilogic să consideri că, în învăţământul din România, avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”.
Mai mulţi elevi au protestat, joi, în fața Ministerului Educaţiei, supărați de modificarea criteriilor de acordare a burselor. Cîmpeanu a afirmat că este „dezamăgitor” faptul că reprezentanţii elevilor care au venit să discute cu cei din Ministerul Educaţiei „nu cunosc tipurile de burse” şi cuantumul acestora.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„M-aş bucura dacă reprezentanţii elevilor, cunoscând toate tipurile de burse, ar fi interesaţi de toate tipurile de burse. Sunt şase la număr. Sunt în primul rând bursele de performanţă care sunt destinate elevilor cu rezultate la olimpiade. Sunt apoi bursele de merit, cele care sunt în discuţie acum. Un tip din şase! Sunt bursele de studiu care se dau de la media 7,50. Sunt disponibile. Sunt bursele sociale, al patrulea tip. Al cincilea tip sunt bursele profesionale şi al şaselea tip este bursa „bani de liceu”.
Toate aceste burse necesită finanţare. Finanţarea a crescut faţă de anul 2020 de patru ori, faţă de anul 2021 a crescut cu 60%. E vorba despre un plus de 400 de milioane de lei”, a punctat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educației susține că fondul de burse a crescut cu 60% față de 2021, astfel că acuzațiile potrivit cărora a modificat criteriile pentru acordarea burselor, ca să facă economie, sunt nefondate.
„În anul 2020 a fost de 270 de milioane de lei plătiţi exclusiv de Primărie. ÎN anul 2022 va fi de 1,031 miliarde. Un miliard este mai mult decât 270 de milioane. Fondul de burse este mai mare. Nu facem economie. Dacă vrei să faci economii, ai un fond de burse mai mic”, a completat Cîmpeanu.
Potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, bursele de merit au fost gândite pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Dat fiind faptul că 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8,50, adică mai bine de jumătate, acest ajutor financiar şi-a pierdut din semnificaţie.
„Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru nota 8,50 este arbitrată, bursa de merit şi-a pierdut din semnificaţie major deoarece la finalul anului 2020 – 2021, 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8,50. Adică mai bine de jumătate.
Atunci când ai mai mult de jumătate elevi care au depăşit acest prag de 8,50, printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, este de părere politicianul.
Acesta a afirmat, încă din toamnă, că elevii români obțin rezultate care îi califică prea facil în obținerea unei burse de merit. În felul acesta, Ministerul Educației a luat decizia ca majoritatea criteriilor de acordare a burselor de merit să fie modificate.
