De-a lungul timpului au existat mai multe mituri despre Giulgiul din Torino, cel în care ar fi fost înmormântat Isus Hristos. Oamenii de știință au făcut mai multe cercetări pentru a clarifica acest lucru, dar răspunsurile au fost variate.
Chiar e fals Giulgiul din Torino?
Giulgiul în care ar fi fost înmormântat Isus Hristos este unul dintre cele mai cunoscute, dar și controversate artifacte ale creștinismului. În general, veridicitatea acestuia este recunoscută de către credincioșii romano-catolici. Existența acestuia însă, poate fi urmărită doar până în secolul XIV-lea. Totodată, giulgiul a fost folosit și ca metodă de face bani, cu toate că Papa Clement al VII-lea a declarat că este falsificat. De astfel, History a lansat șapte informații despre această relicvă.
Cele șapte informații
Cele mai vechi înregistrări despre artefact se află în Franța. Potrivit informațiilor, se presupune că giulgiul a fost prezentat de către Geoffror de Charny parohului de la biserica din Lirey, ca fiind giulgiul de înmormântare a lui Isus Hristos. Totodată, nu există nici o înregistrare a modului în care Charny a obținut acest artefact.
Papa Clement al VII-lea nu i-a recunoscut autenticitatea, după ce în jurul anului 1389, Pierre Nevoiercis, un episcal de Troyes din Franța, a trimis o scrisoare în care a pretins că un artist a falsificat giulgiul. Dar totuși a permis continuarea pelerinajelor.
În 1418, în timpul Războiului de 100 de Ani, Margaret de Charny, nepoata cavalerului Geoffroi de Charny a spus că va adăposti relicva în castelul său, dar a promis că îl va returna după terminarea conflictului. În 1453, aceasta a vândut giulgiul în schimbul a două castele casei regale de Savoia. Pentru această tranzacție femeia a fost excomunicată.
În anul 1502, casa lui Savoy a pus giulgiu la capela bisericii din Chambery. În 1532 capela a luat foc, iar incendiul a topit o parte din argintul vitrinei care proteja giulgiul. În anul 1578, casa Savoia a mutat giulgiul la Catredala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, care a devenit parte din Italia.
La aproximativ 600 de ani de la declarația Papei că acesta ar fi fost falsificat, oamenii de știință au început să studieze problema cu mai multe mijloace moderne. În anii 70, Proiectul de Cercetare al acestui artefact a arătat că marcajele de pe pânză erau de pe un corp răstignit, dar și că petele de sânge erau reale. În 1988, un alt grup de oameni de știință au spus că giulgiul este originar între 1260 și 1390. Totodată, alt grup a arătat că acesta este originar între 300 înaintea erei noastre și 400 de ani era noastră. În anul 2018, cercetătorii au folosit tehnici medico-legale pentru a argumenta că petele de sânge de pe giulgiu nu ar fi venit de la Isus Hristos.
Acum giulgiul este păzit cu camere de supraveghere și este păstrat într-o cutie antiglonț, pentru a preveni orice formă de distrugere sau furt.
La decizia episcopului de Torino, Cesare Nosiglia, giulgiul a putut fi expus virtual pe data de 11 aprilie 2020, în cadrul unui eveniment care a fost difuzat live.