Atât i-a trebuit Andrei Marinescu, unul dintre arhitecții emisiunii „Visuri la cheie” să povestească despre primul ei proiect ca arhitect, și anume un monument funerar în cimitirul Bellu, că a și început să-i sune telefonul și să primească tot felul de oferte care mai de care mai ciudate.
În ciuda faptului că primul ei proiect cu drept de semnătură a fost un monument istoric, pe aleea principală din cimitirul Bellu, oamenii o contactează pentru a le proiecta cavourile sau diverse monumente pentru locul de veci.
„Poate părea amuzant și uimitor, însă și acolo avem nevoie de un arhitect. Din păcate, așa cum mi-au zis toți cei care m-au contactat, este greu să găsești un specialist care să accepte să lucreze acest gen de program de arhitectură. Mie nu mi-a fost niciodată frică de provocări și sunt conștientă că genul acesta de suport profesional este uneori mai apreciat în alte direcții, cum ar fi o amenajare de interior sau un proiect de casă”, ne-a declarat Andra Marinescu.
Potrivit mărturisirilor acesteia, printre cei care i-au cerut ajutorul se numără și o femeie care i-a povestit că de ani buni caută pe cineva care să o ajute în amenajarea locului de veci.
Chiar dacă pentru unele persoane poate fi un lucru macabru, arhitectul nu se dă în lături de la un astfel de proiect și mărturisește că încearcă să ajute cât mai multe persoane care îi solicită o astfel de „lucrare”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Genul acesta de proiect necesită uneori mai multă muncă și atenție decât un alt fel de proiect. Da, bineînțeles că am acceptat și voi accepta în continuare. Este o formă de arhitectură unică…”, mai spune aceasta.
Între monumentele funerare și alte proiecte private, Andra Marinescu se pregătește pentru un nou sezon „Visuri la Cheie”, pentru noi provocări și noi povești care o emoționează profund și care o fac să-și dorească din ce în ce mai mult să-i ajute pe cei care au fost mai puțin norocoși în viață.
„În toată povestea „Visuri la Cheie”, timpul este dușmanul nostru cel mai mare. Sperăm că anul acesta să reușim să îl „dresăm” mai bine și să fim maxim de eficienți. Suntem mesagerii destinului pentru oamenii care și-au pierdut orice urmă de optimism, nu există provocare prea mare pe care să nu o putem gestiona. Suntem o echipă unită și am încredere în colegii mei că ne vom descurca cel puțin la fel de bine ca anul trecut”, ne-a mai declarat tânăra.
Deși face multe și aduce zâmbetul pe buzele multor familii cu care intră în contact, Andra este de părere că face mult prea puțin. Și-ar dori să aibă mai mult timp, dar și suficiente resurse financiare pentru a-i putea ajuta pe toți cei care au nevoie. Impresionată deopotrivă de copii și bătrâni, tânăra susține că i-ar plăcea să construiască un loc comun pentru aceștia.
„Dacă aș avea puterea, cel puțin financiar, aș face un loc unde aș caza toți copiii și bătrânii fără acoperiș sau suport emoțional. As lăsa copiii să interacționeze cu bătrânii…De ce? Pentru că bătrânii ar putea învăța din inocența copiilor, să fie tineri până la sfârșit, iar copiii se vor maturiza frumos alături de bunicii pe care viața i-a răpit de lângă ei”, ne-a mai declarat arhitectul.
La cei 35 de ani, Andra Marinescu ne spune că a reușit să bifeze orice gen de proiect arhitectural și că este mândră de fiecare realizare în parte.
„Dacă îți dorești cu adevărat ceva în viață, vei obține. Până în acest punct am reușit să îmi trec în portofoliu cam toate tipurile de proiect. Am oferit consultanță în restaurarea unui monument de arhitectură, m-am specializat în amenajări de retail și horeca, fiecare proiect este unic și minunat la final. Cum am zis și mai devreme, mi-aș dori să pot face în viața mea de arhitect acel gen de loc pentru bătrânii și copiii fără acoperiși sau lipsiți de orice minim de confort”, ne-a mai povestit Andra.
