În general, oamenii de știință sunt de acord că Pământul s-a format acum aproximativ 4,6 miliarde de ani. Cu toate acestea, centrul planetei noastre se pare că este mai tânăr decât celelalte straturi ale Terrei, ceea ce pare să fie un paradox, dar oamenii de știință au venit cu o explicație pentru acest lucru.
Nu putem călători spre centrul Pământului ca în cartea lui Jules Verne, dar putem analiza acest misterios nucleu din adâncurile Terrei.
Planeta noastră este ca o ceapă cu multiple straturi suprapuse – o crustă solidă, o manta fierbinte şi vâscoasă, şi nucleul, format dintr-o parte exterioară lichidă şi una interioară solidă. Acest nucleu interior solid creşte încet, pe măsură ce fierul topit din partea exterioară a nucleului, se răceşte şi se cristalizează.
Acest proces contribuie la alimentarea mişcării de rotaţie a nucleului exterior lichid, care la rândul său produce câmpul magnetic ce înconjoară Pământul şi protejează întreaga biosferă de efectele nocive ale unei cantităţi mari de radiaţii solare şi cosmice.
Cu alte cuvinte, nucleul intern, solid, al Terrei este un element extrem de important al întregului ansamblu, însă nu se ştiu foarte multe lucruri despre istoria acestei „bile” din fier și nichel cu diametrul de 2.442 de kilometri. Dar, oamenii de știință au ajuns la concluzia că acest nucleu este mai tânăr decât planeta însăși, ceea ce poate părea un paradox.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Cu aproximativ 4,6 miliarde de ani în urmă, un nor fierbinte de praf care orbita în jurul Soarelui s-a strâns laolaltă și s-a răcit. Pe măsură ce acest lucru s-a înfăptuit, elementele grele au format centrul Pământului, în timp ce elementele mai ușoare au format mantaua.
Toate acestea au avut loc în același timp, deși Pământul a acumulat mai multă materie în anii care au urmat, inclusiv de pe ipotetica planetă Theia, care s-ar fi ciocnit cu Terra, formându-se astfel inclusiv Luna, dar și misterioasa structură din adâncul planetei noastre. Cu toate acestea, centrul Pământului este mai tânăr decât celelalte straturi. Cum e posibil așa ceva?
O echipă de fizicieni a calculat acest fenomen ciudat în 2016. Ei au publicat o lucrare în European Journal of Physics, iar în acel moment erau conștienți că, în anii 1960, fizicianul teoretician Richard Feynman a ținut o prelegere în care a afirmat că centrul Pământului este „cu una sau două zile” mai tânăr decât suprafața, din cauza efectelor de dilatare a timpului.
Echipa de cercetători susține că această afirmație nu a fost verificată și, cel mai probabil, este eronată.
„Oamenii de știință trebuie să se bazeze în mare măsură pe validarea muncii altor colegi și se întâmplă să fie o condiție psihologică implicită pentru mulți. Dacă un coleg anunță public un rezultat, acesta este acceptat”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.
„Aceasta pare să fie și situația în cazul estimării greșite a vârstei relativiste a nucleului Pământului”, au adăugat ei.
Având în vedere că obiectele cu masă mai mare au mai multă gravitație, iar miezul greu este format dintr-un aliaj fier-nichel mult mai dens decât suprafața, timpul se mișcă mai lent în apropierea centrului Pământului. Conform calculelor echipei, chiar dacă diferența este destul de mică.
În 4,6 miliarde de ani, acele fracțiuni de secunde s-au tot adunat, echipa calculând că centrul Pământului este acum cu aproximativ doi ani și jumătate mai tânăr decât suprafața.
Pe de altă parte, în 2020, o echipă de cercetători de la Universitatea din Austin a ajuns la o cu totul altă concluzie. Ei au susținut că nucleul interior solid al Pământului are vârsta de doar 1 miliard de ani, cu 3,5 miliarde de ani mai puțin decât însăși planeta, conform unui studiu publicat în revista Physical Review Letters și citat de Agerpres.
Oamenii de știință au presat o bucată minusculă de fier între două diamante şi au proiectat raze laser asupra sa pentru a ajunge la o nouă estimare conform căreia vârsta nucleului interior terestru este cuprinsă între 1 miliard şi 1,3 miliarde de ani – perioadă ce coincide cu o creştere puternică a intensităţii câmpului magnetic terestru.
„Pământul este unic în Sistemul Solar prin faptul că are un câmp magnetic şi că este o planetă vie. Rezultatele noastre pot fi folosite pentru a determina de ce alte planete din Sistemul Solar nu au câmpuri magnetice”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Jung-Fu Lin, geolog la Universitatea Texas din Austin.
Cum rezultatele sunt total diferite, rămâne ca oamenii de știință să mai găsească și alte dovezi în sprijinul uneia sau alteia dintre teorii.
