Cel mai delicios preparat pentru a doua zi de Paște. Cum se prepară ciorba de berbecuț cu măcriș

Cum se prepară ciorba de berbecuț cu măcriș. Una dintre specialitățile culinare ce este servită în a doua zi de Paşte, în unele sate din Mureș, printre care Râpa de Jos, din comuna Vătava, şi Sânmihaiu de Pădure, comuna Beica de Jos, este ciorba de berbecuţ cu măcriş. Pe lângă asta se mai servește și tocana de miel cu smântână şi cu îngroşală cu lapte.

Cum se prepară ciorba de berbecuț cu măcriș

Specific acestei zone este ciorba de berbecuţ. Evident că se face şi friptura, salata, drobul de miel, ouăle de Paşti, cozonacul. Ciorba de berbecuţ o fac cu măcriş, aşa m-am obişnuit de mică. Dacă nu am măcriş, adaug spanac, dar un pic de verdeaţă tot pun. Este foarte bună, măcrişul îi dă gustul de acru, de verde, de primăvară. Iau coastele şi le tai mărunt, gâtul de la miel şi le fierb cu legume.

Iau spuma, bag legumele, morcovul, ţelina, pătrunjelul – eu folosesc foarte multe legume la orice, aşa ne-am obişnuit, ne place şi e foarte sănătos. Apoi, după ce a fiert tot, înainte de a termina ciorba, adaug un pic de orez, să fie mai consistentă. La sfârşit, înainte de a lua ciorba de pe foc, pun măcrişul după care o las să dea un clocot. O acresc cu borş, dacă se preferă puţin mai acru, şi o dreg, la sfârşit, cu ou şi cu smântână, a spus Ioana Ştef, în vârstă de 70 de ani, din satul Râpa de Jos, potrivit Agerpres.

Astfel că Maria Bucin Crişan, din Sânmihaiu de Pădure, care împlineşte frumoasa vârstă de 80 de ani în acest an, a spus cu regret că una dintre reţetele tradiţionale din acest sat, și anume tocana de miel cu smântână şi cu îngroşală cu lapte, mai are puțin și se pierde.

Orice om care poate să mănânce carne de miel se pregăteşte de Paşti şi se pregăteşte ca măcar în aceste zile să aibă carne de miel. Asta cred că simbolizează şi nu numai cred, pentru că aşa este, că Iisus Hristos s-a jertfit pentru noi ca un miel nevinovat. Mielul, săracul, nu ştie când îl tai. Cred că asta e însemnătatea. Eu provin dintr-o familie numeroasă, am fost 13 copii, cu părinţii eram 15. Cinci fete au murit devreme, opt am rămas până la maturitate. Făcea mama, de regulă, tocană din carnea din miel, cu ceapă, cu tot ce trebuia, cu un pic de smântână şi cu îngroşală cu lapte. Tocana aia aşa era de bună, dar nu ştiu de ce în ultimii ani a cam dispărut. Masa de Paşti o aşteptam cu nerăbdare, mai ales această tocană, este o vorbă rămasă de atunci: aşa te-am aşteptat, cum aştept ziua de Paşti, a spus Maria Bucin Crişan.