Ce vrea să câștige Putin prin anexarea teritoriilor Ucrainei. Creșterea cotei de popularitate, dialog cu Occidentul sau câștigarea războiului?

Andrei Dumitrescu 30.09.2022, 12:31
Ce vrea să câștige Putin prin anexarea teritoriilor Ucrainei. Creșterea cotei de popularitate, dialog cu Occidentul sau câștigarea războiului?

Președintele Vladimir Putin urmează să semneze vineri acorduri care vor absorbi în Rusia mii de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, în ceea ce va fi cea mai mare anexare forțată de pământ din Europa din 1945 încoace.

Acordurile vor fi semnate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Kremlin, la trei zile după ce referendumurile organizate în grabă s-au încheiat în cele patru zone din Ucraina pe care Moscova le va considera acum teritoriu rusesc.

Potrivit Kremlinului, Putin va rosti un discurs și se va întâlni cu liderii susținuți de Rusia din cele patru regiuni ocupate.

Ucraina și aliații săi occidentali au respins categoric anexarea planificată a celor patru regiuni – Donețk, Luhansk și o mare parte din Kherson și Zaporojie, o întindere de pământ ucrainean care conține industrie grea, terenuri agricole bogate și o conductă critică de apă dulce pentru Crimeea.

Donețk și Luhansk găzduiesc două republici separatiste pe care Moscova le susține din 2014, în timp ce Kherson și părți din Zaporojie sunt controlate de forțele rusești de la scurt timp după ce a început invazia de la sfârșitul lunii februarie.

Negocierea devine imposibilă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, dacă Kremlinul continuă cu anexarea, orice negociere cu Putin va fi imposibilă.

În total, Rusia intenționează să anexeze peste aproximativ 100.000 de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean, în ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și după voturi respinse de marea majoritate a țărilor, inclusiv de unii prieteni ai Rusiei, precum Serbia, ca fiind nule și neavenite.

În timp ce comunitatea internațională va respinge planul Rusiei aproape la unison (așteptând câteva excepții, precum Siria și Coreea de Nord), anexarea schimbă „faptele de pe teren” și diminuează perspectivele oricărei soluții negociate.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat săptămâna trecută că, odată ce așa-numitele republici vor fi integrate în Federația Rusă, „niciun viitor lider al Rusiei, niciun oficial nu va putea să revină asupra acestor decizii”.

Iar odată ce steagul rusesc va flutura pe aceste zone, ele se califică pentru același nivel de protecție ca orice altă parte a Federației Ruse, după cum a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

După cum a spus Alexander Baunov de la Carnegie Endowment săptămâna trecută, mesajul Kremlinului către aliații Ucrainei este: „Ați ales să vă luptați cu noi în Ucraina, acum încercați să vă luptați cu noi în Rusia însăși sau, mai exact, în ceea ce numim noi Rusia”.

A doua parte a acestui mesaj – explicată în discursul lui Putin care a anunțat mobilizarea parțială – este că orice atac asupra a ceea ce este considerat teritoriu rusesc invită la întreaga gamă de represalii.

„Integritatea teritorială a patriei noastre, independența și libertatea noastră vor fi asigurate”

În 2020, Putin a semnat un decret de actualizare a doctrinei nucleare a Rusiei care permitea utilizarea armelor nucleare „în cazul unei agresiuni împotriva Federației Ruse cu utilizarea armelor convenționale, atunci când însăși existența statului este pusă în pericol”.

Definiția acestei amenințări nu este tocmai clară, dar săptămâna trecută Putin a emis cel mai explicit avertisment al său de până acum: „Integritatea teritorială a patriei noastre, independența și libertatea noastră vor fi asigurate, voi sublinia din nou acest lucru, cu toate mijloacele de care dispunem. Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că vânturile predominante se pot întoarce în direcția lor”.

Locuitorii din Zaporojie au ales. Procentul covarsitor care a votat unirea cu Rusia la referendum 2
93% din locuitorii din Zaporojie ar fi votat pentru unirea cu Rusia

Oficialii americani au declarat că nu cred că Putin ar recurge la arme nucleare tactice, deși nu pot exclude această posibilitate.

Amenințarea este cu siguranță „ridicată” în comparație cu cea de la începutul anului, au declarat miercuri mai multe surse pentru CNN. În ultimele luni, SUA au avertizat în privat Rusia să nu facă un astfel de pas catastrofal.

Dar, până acum, nu există semne că Rusia plănuiește în mod iminent utilizarea lor și „evaluarea generală nu s-a schimbat”, a declarat o sursă familiarizată cu informațiile.

De asemenea, Putin ar putea spera că ceremoniile de anexare a unui nou teritoriu vor consolida opinia publică în spatele obiectivelor sale, după o săptămână în care s-au răspândit plângeri și proteste cu privire la mobilizarea parțială prost executată.

El s-a bucurat de cote de aprobare stratosferice după ce Crimeea a fost anexată după un așa-zis referendum similar în 2014, dar de atunci s-au schimbat multe. Rusia este împovărată de sancțiuni (iar procesul de anexare va aduce și mai multe) și a suferit cel puțin 70.000 de victime în Ucraina, potrivit oficialilor americani și ai NATO.

Adevăratul obiectiv

Anatol Lieven, director al Programului Eurasia de la Institutul Quincy, a declarat săptămâna trecută că adevăratul obiectiv al lui Putin este „să convingă SUA și/sau europenii să ia în serios negocierea unui acord de compromis pentru a pune capăt războiului, arătând că, în caz contrar, Rusia va lua măsuri radicale de escaladare care nu numai că vor forța Occidentul să escaladeze la rândul său, dar vor exclude orice pace posibilă pentru o perioadă lungă de timp”.

Nu există niciun semn că Ucraina sau guvernele occidentale ar ține cont de un astfel de avertisment. SUA au anunțat un alt lot de armament de înaltă tehnologie pentru Ucraina, inclusiv mai multe sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune HIMARS, care au transformat câmpul de luptă.

Iar forțele ucrainene, departe de a se gândi de două ori la riscul mai mare de a ataca zone considerate acum de Moscova ca fiind ale sale, accelerează ofensiva în regiunea Donețk. Forțele pro-ruse din orașul Lyman și din jurul acestuia sunt pe punctul de a fi încercuite.

Dacă vor fi forțate să cedeze un teritoriu din inima Donbasului, care în câteva zile va fi considerat la Kremlin drept pământ rusesc, va fi un test timpuriu al liniei roșii proaspăt trasate de Putin.

Ulrich Speck, analist la Carnegie și RFE, a scris joi pe Twitter: „Dacă nu există granițe clar delimitate, amenințarea de a apăra „granițele rusești” din Ucraina chiar și cu arme nucleare își pierde rapid credibilitatea și devine irelevantă pentru luptă”.

Și Jon Wolfsthal, un fost oficial pentru controlul armamentului în administrația Obama, a declarat într-un tweet: „Nu este o problemă: „Putin ne-a dat de ales – să acceptăm redesenarea granițelor prin forță și să evităm amenințările nucleare (deocamdată) sau să respingem referendumurile false și să ajutăm Ucraina să se păstreze pe sine și conceptul de stat-națiune și să acceptăm riscurile nucleare.”

Urmăriți Impact.ro și pe
Andrei Dumitrescu
Am absolvit facultatea de Științe Politice. Mi-am inceput cariera ca redactor, după care am devenit coordonator la mai multe site-uri de știri, printre care și EVZ.ro. Am fost editor pe...