Ce trăsături au oamenii pe care noi îi numim “genii”. Exemple de personalități cu capacități extraordinare

Umanitatea, în îndelungata-i existență, a avut și cunoaște în vitrina sa cu prețiozități exemplare ființe care s-au detașat de obișnuit. Acești purtători de prestigiu incontestabil au avut de partea lor, în ceea ce au oferit lumii, o inteligență dincolo de limitele celei comune. Ei s-au înscris în acea inspirată zicere a lui Nae Ionescu: “Omul nu evoluează, nu devine, ci se dumirește”. În cazul geniilor, munca sârguincioasă este împletită cu harul. Acel “ceva” foarte rar provenit din revelație. Fosforul minții aprins din îmbinarea cunoștințelor vaste cu experiența, tenacitatea, forța de a relua totul de la zero, valoarea intrinsecă, iată doar câteva dintre atuurile unor oameni speciali care au depășit orizonturi inaccesibile altora. Dicționarul Academiei Regale Spaniole definește cuvântul „geniu” astfel:

Capacitate mentală extraordinară de a crea sau de a inventa lucruri noi și admirabile.

Ce crede Wright

Craig Wright este profesor emerit la prestigioasa Universitate Yale, acolo unde a inițiat popularul curs “Explorarea naturii geniului”. De asemenea, el deține titlul de doctor onorific în Litere la Universitatea din Chicago și este membru al Academiei Americane de Arte și Știință. Cadrul didactic a publicat recent cartea “Obiceiurile ascunse ale geniului: dincolo de talent, IQ și dezvăluirea secretelor măreției”, ce detaliază 14 trăsături de caracter pe care geniile le au în comun.

Conform definiției academiei, Einstein ar fi totuși un geniu. Prin definiția mea, nu, pentru că nu ar afecta pe nimeni din lume. Prin urmare, este o dilemă care deschide o dezbatere filosofică.

Există o modalitate de a defini geniul? IQ-ul a supraevaluat testele. E o standardizare, un procedeu de a măsura o anumită abilitate care este în mare parte ereditară. Privind la acești oameni minunați de-a lungul secolelor, vedem că au fost inteligenți, dar n-au obținut neapărat un scor foarte mare la o evaluare de tip test IQ- undeva între 140 și 150. Concluzia survine după un studiu de peste două decenii asupra celor mai strălucite minți din istorie și de azi. Totuși, alte caracteristici asociate de obicei cu realizări umane remarcabile, cum ar fi talentul enorm, lipsesc din această listă a profesorului.

Definiția geniului variază în funcție de pe cine întrebi și când, recunoaște Craig Wright. Dar dacă îl întrebi astăzi, el îți va spune că „un geniu este o persoană cu puteri mentale extraordinare ale cărei opere sau concepte originale schimbă societatea în mod semnificativ, în bine sau în rău, de la o cultură la alta și în timp”.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Formula geniului

Craig Wright a reușit să elaboreze chiar o „formulă a geniului”, ce arată astfel: G = SxNxD. Aceasta înseamnă că geniul (G) este egal cu importanța (S) impactului sau schimbării sale, înmulțit cu numărul (N) de persoane afectate și cu durata acestuia (D) în timp. Altfel spus, conform acestei expresii matematice, pentru Wright cele mai mari genii sunt acelea care au cel mai mare impact asupra cât mai mulțor oameni și pentru cel mai îndelungat timp. De pildă, descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming – o formidabilă realizare – a avut efect asupra unui număr imens de oameni. A salvat aproximativ 200 de milioane de vieți pe o perioadă remarcabilă. A existat acum peste 80 de ani. Pur și simplu genial.

Atunci când a predat „Cursul Geniului” la Universitatea Yale, profesorul a văzut studenți încruntându-se când l-au auzit afirmând că celebrul star pop Lady Gaga a fost un exemplu contemporan de geniu sau, dimpotrivă, că sportivul cu cele mai multe medalii olimpice din istorie, înotătorul american, Michael Phelps, nu era. Oricât de creativi ar fi, oamenii a căror muncă nu are un impact semnificativ de important sau nu rezistă ca test al timpului nu se pot califica drept genii.

Genialitatea este dificil de măsurat

Măsurile standard ale inteligenței nu reușesc să capteze unele dintre cele mai strălucite minți ale omenirii. Din rândurile unor nume faimoase, s-au dovedit slabe ca rezultate la învățătură JK, Rowling, William Faulkner, Thomas Edison, Winston Churchill și Steve Jobs, care au absolvit liceul cu o medie de 2,65. Bunele calificări pot fi utile pentru a avansa în viață, dar sunt slabi indicatori de geniu.

Cinci idei esențiale ale trăsăturilor geniului

Deși adesea ne gândim la geniu ca la o figură singuratică, există, de fapt, trăsături care sunt comune tuturor celor mai strălucite minți ale istoriei. Cele mai notabile dintre acestea sunt:

Pasiunea

Nu este un capăt de țară dacă nu-ți găsești pasiunea imediat. Vincent van Gogh a fost comerciant de galerie, profesor, vânzător de carte, înainte de a se apuca de pictură la vârsta de 29 de ani.

Imaginația

Unii dintre noi pot atinge o țintă pe care o percepem, dar geniul atinge una pe care nimeni altcineva nu o poate vedea. Ar putea fi o invenție nouă precum fonograful (Thomas Edison) sau robotul (Nikola Tesla) ori un mod cu totul nou de a face afaceri (Jeff Bezos).

Statutul de extern

Einstein s-a numit cu mândrie „Einstein Incorigibilul”. Geniile se simt confortabil în nepotrivirea lor cu ceilalți, deci puteți adera ideii exprimate de către Steve Jobs: “Gândiți diferit”.

Gândind invers, ca un contestatar

Foarte multe descoperiri, cum ar fi structura ADN-ului, se bazează pe gândirea contrară, cea care nu e de acord..

Șansa

O mulțime de genii din istorie și-au îmbunătățit norocul mutându-se fie într-o importantă metropolă – un mediu de idei și oportunități – fie într-o universitate, unde mințile strălucite s-au aglomerat.

Inspirația este pentru amatori. Restul dintre noi doar ne prezentăm și ne apucăm de treabă, afirma cândva pictorul Chuck Close.

Geniul este produsul obișnuinței

Dezvoltând lucrurile într-o manieră consecventă, dar într-un mod neortodox, geniile dezvoltă un stil de viață atât obișnuit, cât și creativ. Ele tind să-și întemeieze pasiunea și curiozitatea în rutine cotidiene bine stabilite, mai degrabă decât să aștepte a fi atinși de inspirație.

Stabilirea unor obiective imposibile

Fixarea obiectivelor care nu sunt întotdeauna la îndemână este o modalitate excelentă de a te menține constant motivat. Poate fi și o rețetă pentru longevitate. Cercetările sugerează că geniile trăiesc în medie cu 10-15 ani mai mult decât populația în general. Sculptorul Henry Moore, care a murit la 88 de ani, spunea:

Secretul vieții este să ai o sarcină, ceva căreia să-i dedici întreaga viață, ceva la care dai totul, în fiecare minut din fiecare zi, pentru tot restul vieții tale. Și cel mai important lucru este că trebuie să fie ceva care pare că nu poți face.

A avea o obsesie cu potențial constructiv – nu numai că te face mai fericit – te ține și în viață.

(surse: bbc.com, nextbideaclub.com)