VIDEO

Ce se ascunde în spatele boicotului împotriva Austriei? Sociologul Alfred Bulai: „Ei nu au avut un insucces, au fost sabotați ca la fotbal. Noi mergem să facem o figură frumoasă”

Gabriela del Pupo 13.12.2022, 15:46
Ce se ascunde în spatele boicotului împotriva Austriei? Sociologul Alfred Bulai: „Ei nu au avut un insucces, au fost sabotați ca la fotbal. Noi mergem să facem o figură frumoasă”

Valul de reacții împotriva Austriei, după votul dat împotriva intrării României în Spațiul Schengen, pare că este preluat și de politicieni din ce în ce mai acerb. Din păcate însă aceștia sunt singurii care au avut puterea de a lua decizii înainte de acest eșec diplomatic. Astăzi mai multe companii de stat au anunțat că intenționează să schimbe banca unde își desfășoară tranzacțiile, copiind parcă reacția cetățenilor care, prin postări sau proteste, se alătură unui  boicot al firmelor austriece în România. Dacă din parte societății este o reacție naturală și ușor previzibilă, politicienii nu fac decât să alimenteze o stare de spirit în scopul de a căpăta capital politic. Impact.ro a stat de vorbă cu sociologul Alfred Bulai despre acest fenomen al „boicotului” care ocupă discursul din spațiul public din ultimele zile.

„La nivelul acesta nu se propun pe ordinea de zi decât acele hotărâri care au îndeplinit acceptul tuturor statelor”

Primul lucru pe care îl remarcă sociologul este că politicienii erau atât informați cât și conștienți de eșecul demersurilor României de a trece de votul JAI. Cu toate acestea asistăm la o reacție de surprindere din partea decidenților, care vin cu scuze și, într-un act de mimetism cu atitudinea societății civile, îndeamnă la boicot. Tonul a fost dat de ministrul Turismului, Daniel Cadariu, care a îndemnat românii să nu mai meargă la ski în Austria. Discursul a fost apoi preluat și de alți politicieni, culminând cu proteste organizate de liderul AUR, George Simion, în benzinăriile OMV.

„Este tardiv, mă așteptam ca politicienii să preseze și să facă acțiuni care să ducă la obținerea unor obiective înainte. Este un eșec al diplomației. Există mimetismul care există, nu este rău. Politicienii știau că nu vom obține votul pentru integrarea în Spațiul Schengen din două motive, unul pentru că de principiu și Olanda a fost împotriva noastră ani de zile, au făcut balet, al doilea, noi din 2011 trebuia să intrăm, în 2007 s-a semnat tratatul. Nu s-a pus niciodată pe ordinea de zi, de ce? Pentru că știam că la nivelul acesta nu se propun pe ordinea de zi decât acele hotărâri care au îndeplinit acceptul tuturor statelor.

La noi cineva a forțat nota în condițiile în care știau că mai e nevoie de negociere, a sugerat și Klaus Iohannis cu o zi înainte, când a spus că ar trebui să fim cumpătați. Deznodământul era evident că nu putea fi altul.

De ce am votat Croația? Pentru că dacă eram atât de tari, nu ar fi trebuit să utilizăm și noi dreptul de veto? Ne luați la pachet sau nu ne luați deloc, asta este. Noi am votat cu 2 mâini. Nu știu ce vor face companiile, trec peste faptul că Austria nu trăiește de pe urma României, loviturile pe care le dăm noi sunt glumă pentru Austria. Loviturile pe care le dăm noi trebuie date tot la Bruxelles, pe chestiuni, nu acțiunea împotriva companiilor austriece. Este o prostie, principala bancă în România este BCR, creezi o problemă uriașă în sistem.”, spune Alfred Bulai.

Video: simpatizanții AUR în fața unei benzinării OMV.

„Analiza noastră ar trebui să meargă înspre cei care vor să scape basma curată, ca și cum ei nu au avut un insucces”

Sociologul a mai explicat faptul că retorica anti-românească nu reprezintă o noutate, și demersurile de a schimba percepția despre România trebuiau demarate din timp, acest proces nefiind nici o noutate, nici o chestiune care presupune decizii de ultim moment din partea țărilor care votează în consiliul JAI. Alfred Bulai spune că acțiunile împotriva companiilor austriece nu sunt un semnal de alarmă din punct de vedere politic ori decizia a fost una politică. Preluarea companiilor românești de către cele austriece a avut loc acum 15 ani, ori România reacționează abia acum neavând alte argumente, aceste reacții fiind potrivite doar pentru reacțiile de pe rețele de socializare, nicidecum pentru politicieni.

„Acestea sunt declarații politice. Mihai Tatulici a făcut un Teledon prin anii 90, au fost mii de declarații că au donat, au fost strânși de 100-200 de ori mai puțini bani pentru că oamenii au dar doar declarații. La fel și acum, sunt doar declarații, politicienii încearcă să alimenteze filonul național. Mă așteptam ca aceste presiuni să existe la nivel european înainte.

Reacția în sine este bună, dar analiza noastră ar trebui să meargă înspre cei care vor să scape basma curată, ca și cum ei nu au avut un insucces, au fost sabotați ca la fotbal. Noi mergem să facem o figură frumoasă, nu mergem să învingem de obicei. Doi, sigur că a fost de vină arbitrul, a fost de vină altcineva, mă așteptam ca miniștrii direct implicați să spună, nu am reușit, e și vina noastră. Că reacționează oamenii este firesc și normal, tocmai pentru că politicienii au sugerat că intrarea este sigură. 11 ani nu a fost nici o reacție tocmai pentru că știam că nu vom intra.”

„România va fi o țară puternică și respectată dacă va avea o economie puternică”

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj acuză faptul că aceste demersuri de a sabota firmele austriece care sunt pe piața românească vor face mai mult rău României decât Austriei. Chiar și în cazul refuzului a achiziționa de pe piață produse ale firmelor austriece trebuie să luăm în considerare faptul că firmele europene au fabricile de producție în foarte multe țări și nu va fi direct afectată partea austriacă. Nu în ultimul rând acesta vorbește despre cea mai constructivă modalitate de a boicota anumite activități, prin concurență.

„România va fi o țară puternică și respectată care nu va mai fi călcată de nimeni în picioare dacă va avea o economie puternică. A venit vremea că în loc să dăm vină pe alții, să intrăm în competiție. S-a spus să boicotăm firmele austriece. Cele două companii austriece de băuturi răcoritoare, Red Bull și Rauch, prima un succes de marketing și a a două un succes de familie, fabrică puțin din portofoliul lor în Austria, marea majoritate este produsă în Elveția și Germania.

Așadar, decizia românilor de a boicota produsele celor două companii, ar desființa locuri de muncă în Elveția și Germania. Sau, privind din alt unghi de vedere, dacă oamenii ar boicota cunoscută marca Moncler, s-ar desființa sute de locuri de muncă la Bacău. Asta înseamnă internaționalizare și globalizare, procese naturale și obligatorii în economia de astăzi, în care țările puternice sunt țările cu un PIB mare.

Internaționalizarea și globalizarea sunt jocuri pe care România nu le-a început niciodată în zona industrială, pentru că a închis 7000 de fabrici. Aceste situri de producție, de fapt terenurile de sub ele, au încăput la privatizarea din anii ‘90 în mâinile unor întreprinzători “geniali” care le-au dărâmat sau le-au vândut unora care le-au dărâmat și le-au înlocuit cu mall-uri, clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale.

Câteva domenii industriale au scăpat – petrolul, automotive, electrocasnicele, medicamentele – pentru că au fost vândute unor investitori strategici, au fost dezvoltate și apoi au fost introduse în circuitul internațional. Dacă nu ajungeau la investitori strategici nu scăpau nici acestea, nici o grijă. Da, nici măcar petrolul nu scapă, apăreau mall-uri și clădiri de birouri în locul rafinăriilor.

La sectoarele de producție care au supraviețuit s-au adăugat unitățile de producție industrială dezvoltate cu eforturi supraomenești de către antreprenorii români, care acum, la 10-20 de ani de la înființare, investesc în internaționalizare și globalizare.”, spune Dragoș Damian.

„Dacă am fi cumpărat pantofi de la Clujana, acum era o companie la fel de înfloritoare precum Rauch”

Dragoș Damian spune că discursul ar trebui să fie centrat pe dezvoltarea afacerilor din România și a companiilor nu pe boicotarea celor care au succes pe teritoriul țării noastre.

„Nu ajută să acuzăm Austria pentru ce se întâmplă acum, sunt târzii inițiativele de a boicota produsele fabricate în Austria, ineficiente și chiar periculoase pentru România cele de a evita băncile austriece și imposibile cele de a lua înapoi Petrom. De fapt, aceste inițiative sunt tot ceea ce își doresc politicienii – ați văzut că le încurajează – pentru că inventează orice vinovat de serviciu spre a devia atenția de la propria lipsa de performanță prin care au transformat România în izvor de resurse, colonie și linia frontului.

Politicienii care se bat la televizor cu pumnul patriotic în piept despre dăinuirea seminției române nu sunt îmbrăcați în costume de la Secuiana, nu au în picioare pantofi de la Anna Cori și nu folosesc creme de dureri de spate de la Antibiotice.

România va fi o țară puternică și respectată dacă va avea o economie puternică, acestea sunt regulile lumii internaționalizate și globalizate. Dacă acceptăm asta și acționăm în direcția asta, înseamnă că am intrat în competiție. La peste 100 de ani de la înființare, Rauch este o companie înfloritoare. La peste 100 de ani de la înființare, Clujana intră în faliment. Indiferent de politicienii care ne-au condus, dacă am fi cumpărat pantofi de la Clujana, acum era o companie la fel de înfloritoare precum Rauch. Și am fi avut un PIB mai mare decât Austria care nu ar fi avut curajul și puterea să se opună intrării noastre în Schengen.
Cea mai mare satisfacție este să bați la PIB alte țări, mai ales pe cele din Uniunea Europeană care te consideră țară second-hand. Asta este competiția în care trebuie să intrăm cu toții.”

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...