Ce se află în cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Oamenilor de știință nu le-a venit să creadă

Ce au descoperit cercetătorii în cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Jules Verne scria în 1864 o carte care avea să fascineze mulți oameni, curioși să afle ce se ascunde în interiorul Pământului. Însă “O călătorie spre centrul Pământului” în mod real avea să înceapă mulți ani mai târziu. Un proiect al URSS a încercat să foreze cât mai adânc în scoarță, creând cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Astfel, oamenii de știință au putut face descoperiri uluitoare.

Ce au descoperit oamenii de știință în cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Încă există o mulțime de lucruri fascinante și neștiute despre planeta care s-a format în urmă cu miliarde de ani. Și de aceea, omul a încercat mereu să mai învețe câte ceva despre Pământ. Iar o mare curiozitate este reprezentată de interiorul scoarței terestre. Astfel, URSS-ul a decis pe data de 24 mai 1970 să înceapă forajul în Penisula Kola.

Proiectul științific își dorea să realizeze cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Lucrările au început cu ajutorul Uralmash-4E și Uralmash-15000, acestea fiind instrumentele de foraj. Groapa de la Kola a ajuns la o treime din scoarța continentală baltică, estimată la 35 de kilometri grosime. Aceasta ar fi avut în componență roci de circa 2,7 miliarde de ani vechime.

Cercetările au vizat studii geofizice avansate. Astfel, cercetătorii au descoperit schimbări în vitezele seismice. Aceste modificări nu au fost găsite la granița presupusă de Jeffrey, între straturile de la granit la bazalt. Ci, dimpotrivă, la finalul unui strat de rocă metamorfică aflată la o distanță de 5 până la 10 km în interior. Roca fusese fracturată și era saturată de apă. Totuși, spre deosebire de apa de la suprafață, aceasta provenea din minerale, însă era împiedicată să ajungă mai sus de un strat de rocă impermeabilă.

O altă descoperire este cea a unei mase de hidrogen. Cercetătorii descriau atunci că noroiul din groapă “clocotea” de hidrogen.

Groapa de la Kola a fost abandonată, după ce proiectul a fost închis

Groapa de la Kola a fost abandonată, după ce proiectul a fost închis

Cum au decurs forajele la cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Inițial, lucrările au fost propuse încă din 1962, proiectul de la Kola fiind repartizat către Consiliul Științific Interdepartamental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime. Locul în care urmau să se facă forajele a fost stabilit în 1965. Astfel, groapa urma să fie săpată în nord-vestul URSS, la 10 km în vestul orașului Zapolyarny.

Adâncimea inițială fusese stabilită la 15.000 de m, propunându-și să depășească recordul gropii din Oklahoma, de 9.583 m. În data de 6 iunie 1979, acesta fusese depășit pentru ca în 1983 deja să se ajungă la o groapă de 12.000 de metri. Totuși, pentru a celebra reușita, lucrările au fost oprite timp de un an de zile.

Pe 27 septembrie 1984, după ce ajunseseră la 12.066 m, lucrările au luat un alt curs pentru că 5000 de metri de țevi de foraj s-au desprins și au fost abandonate în adânc. Atunci s-a decis forarea din nou de la 7000 de metri.

În anul 1989, groapa ajunsese la 12.262 metri. Totul a fost însă oprit după ce temperatura de 100 de grade Celsius a fost depășită și s-a ajuns la 180 de grade Celsius. Din păcate, forajul la o adâncime de 15.000 de metri ar fi însemnat o temperatură de 300 de grade Celsius, la care echipamentele nu mai puteau funcționa.

Astfel, proiectul care a deținut timp de 20 de ani titlul de cea mai adâncă groapă de pe Pământ a fost închis. Din lipsă de fonduri, el nu a mai fost continuat, iar în 2005 s-a decis casarea echipamentelor de cercetare și foraj.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI