Ce să pui neapărat în țuica fiartă pentru un gust senzațional. Ingredientul magic pentru o savoare deosebită

Anca Manolica 12.12.2022, 16:06
Ce să pui neapărat în țuica fiartă pentru un gust senzațional. Ingredientul magic pentru o savoare deosebită

Țuica este nelipsită de pe mesele românilor, mai ales în perioada rece. Aceasta este așezată la loc de cinste pe mesele de sărbători, alături de preparatele tradiționale, cozonacul, sarmalele, salata de boeuf, piftia și friptura de porc. Iată ce trebuie să pui la fiert, pentru a obține o savoare deosebită a licorii.

Cum prepari cea mai bună țuică fiartă

Țuica fiartă este una dintre băuturile tradiționale ale românilor care sunt nelipsite de pe mese în anotimpul rece, în special când vorbim despre locuitorii din mediul rural.

Așadar, dacă vrei și tu să deguști licoarea despre care bătrânii spun că „ia boala cu mâna”, trebuie să știi ce ingrediente să adaugi atunci când o pui la fiert. Acestea se regăsesc, cu siguranță, în bucătăria ta.

Ingrediente:

  • 500 ml de ţuică
  • 5 linguriţe de miere
  • 10 boabe de piper
  • 10 cuişoare
  • un vârf de cuţit de scorţişoară
Cum prepari cea mai bună țuică fiartă
Cum prepari cea mai bună țuică fiartă

Citește și: Ce diferenţe sunt între ţuică, pălincă şi horincă. Detalii pe care mulți români nu le știu

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Mod de preparare

Pentru început, se pune țuica la fiert, într-un ibric, peste care se adaugă piperul, scorţişoara şi cuişoarele. Imediat ce se observă că ibricul s-a încălzit și ies aburi, se adaugă mierea. Se amestecă puţin, până se contopeşte totul. La primul clocot, se ia țuica de pe foc şi se acoperă.

Băutura tradițională se consumă în ceşcuţe mici de lut, cât mai strânse la gură, pentru ca licoarea să se răcească treptat și aroma să reziste cât mai mult.

„Ţară friguroasă, prea puţin temperată, dar foarte continentală, România şi-a găsit, ca finlandezii ori norvegienii cu berea lor clocotită, încălzitoare interioare rapide, „buiote comestibile“ cum se amuză francezii să le spună.

Ţuica, care numai de prune poate fi, altminteri e rachiu (de mere, pere, caise, ori din ce o mai fi) e, sub dealurile argeşene, de treizeci de grade, iar de la Haţeg şi Făgăraş spre nord, până-n hotarul vechi al Transilvaniei, de cincizeci şi chiar optzeci de „tării“, sub minunate nume: palincă (ceea ce înseamnă vin ars în nibelungică), vinars, ginars, horincă.

Tare ori slabă, e bună oricum! Şi, imaginaţi-vă ce ar însemna viscolul românesc, muşcând îngrozitor din ferestre, fără lumina asta mică şi delicată de pe masă, a ţuicii fierte, la care să se-ncălzească omul pe înserate.”, scrie în cartea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, a lui Radu Anton Roman.

Urmăriți Impact.ro și pe
Anca Manolica
Nume: Anca MANOLICĂ Studii: Marketing și Comunicare în Afaceri, ASE București Experiență profesională: Mi-am început activitatea profesională în marketing și comunicare în sport...