21:47
Mulți oameni și-ar dori să se pensioneze mai devreme decât prevede legislația. Majoritatea își imaginează că își vor petrece ultima perioadă a vieții în liniște, fără griji și bătăi de cap, departe de stresul zilnic al îndeplinirii sarcinilor unui serviciu. Parțial, au și dreptate, dar există și o latură mult mai puțin plăcută a unei retrageri premature din viața activă.
Să te pensionezi mai devreme poate să pară pentru mulți un lucru benefic. Stai fără grijă toată ziua ori te ocupi doar de ceea ce îți place, fără să mai ai grija sarcinilor unui job, ale stresului vreunui șef nesuferit ori ale deplasării zilnice până la serviciu. Dar tot acest „dolce far niente” are și un revers al medaliei.
Oprirea muncii și a profita de o pensie bine meritată și de un ritm de viață mai lent vine cu o mulțime de beneficii, dar poate determina, de asemenea, creierul nostru să își piardă claritatea puțin mai repede, potrivit unui nou studiu care utilizează date din China.
Populaţia Chinei, cea mai populată ţară din lume, a scăzut în 2022, o premieră istorică de la începutul anilor 1960. Chiar și așa, țara asiatică deține o șesime din populația planetei, adică aproximativ 1,4 miliarde de oameni.
În același timp, la fel ca în multe alte țări, creșterea speranței de viață și scăderea fertilității au făcut ca populația în vârstă a Chinei să crească rapid. Acest lucru a condus la introducerea unui Nou Regim de Pensii Rurale (NRPS) în țară. NRPS oferă un venit stabil dacă participanții se pensionează la 60 de ani și tocmai în acest context a fost realizat noul studiu.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Totuși, se pare că beneficiile acestei abordări vin și cu unele repercusiuni care sunt mai puțin pozitive.
„Participanții la program raportează niveluri substanțial mai scăzute de implicare socială, cu rate semnificativ mai mici de voluntariat și interacțiune socială decât nebeneficiarii”, a spus expertul în economie aplicată Plamen Nikolov de la Universitatea Binghamton din New York.
Găsim că izolarea socială crescută este strâns legată de declinul cognitiv mai rapid în rândul vârstnicilor”, a adăugat acesta.
Cercetătorii au analizat zece ani de date guvernamentale pe 15.990 de indivizi, dintre care majoritatea se aflau în comunități care adoptaseră NRPS, pentru testele de memorare episodică și alte metode de măsurare a capacității cognitive, scrie sciencealert.com.
Au existat câteva aspecte pozitive la pensionare: pensionarii au început să bea, în medie, mai puțin alcool decât atunci când lucrau și au avut mai multe șanse să renunțe la fumat. De asemenea, obiceiurile legate de somn s-au îmbunătățit.
Cu toate acestea, activitățile sociale, angajamentul social și activitățile asociate cu „fitness-ul” mental au fost toate în scădere. Declinul funcționării cognitive a fost cel mai vizibil în reamintirea întârziată – capacitatea de a ne aminti mai târziu informațiile – care este un semn ce precede instalarea demenței.
Experții au sugerat că izolarea socială după pensionare este „cheia” declinului cognitiv înregistrat de studiul lor, iar acest lucru ar putea fi evitat prin introducerea de programe și activități comunitare pentru vârstnici.
Echipa vrea să investigheze pe viitor în ce fel diferite tipuri de job pe care oamenii le-au avut pe parcursul vieții active pot afecta declinul cognitiv după retragerea din activitate, aspect pe care actualul studiu nu l-a avut în vedere.
