Ce fel de aer respiră copiii din grădinițele reabilitate: ”Cât 16 țigări pe zi”. Concluziile experților de la UBB Cluj

Ioana Bucur 06.07.2021, 21:01
Ce fel de aer respiră copiii din grădinițele reabilitate: ”Cât 16 țigări pe zi”. Concluziile experților de la UBB Cluj

Specialiștii din România trag un puternic semnal de alarmă. Puțini ar bănui ce fel de aer respiră, de fapt, copiii din grădinițele reabilitate. Care sunt concluziile experților de la UBB Cluj.

Ce fel de aer respiră copiii din grădinițele reabilitate

Experții de la UBB Cluj au tras semnalul de alarmă pentru părinții care au copii mici. Conform unui comunicat al instituției, universitatea este singura din România care a făcut măsurători ale radonului și care are rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare). Concluziile sunt îngrijorătoare.

Ce fel de aer respiră copiii din grădinițele reabilitate? Specialiștii au arătat că, după reabilitarea termică a clădirilor în care funcționează cele mai multe instituții publice de la noi din țară, școli și grădinițe, concentrația de radon va crește, depășind limita maximă admisă. Un real pericol pentru angajații și copiii ce petrec, zilnic, în jur de opt sau zece ore în aceste clădiri.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a clasificat radonul ca fiind cel mai nociv poluant natural din mediul interior.

„Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirille publice în care își desfășoară activitatea majoritatea școlilor și a grădinițelor și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese, cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, însă fără succes.

În 20% din școlile investigate din România dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea limită”, se arată în comunicat.

În comunicatul UBB se subliniază că în ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu se regăsește nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat.

„Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior”, se mai arată în comunicatul UBB.

Ce fel de aer respiră copiii din grădinițele reabilitate
Inquam Photos / Octav Ganea

Radonul este un gaz cancerigen

Se poate vorbi despre o problemă de sănătate publică. Specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra organismului uman.

Radonul este un gaz cancerigen. Din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar diagnosticate în Europa, în jur de 15% îi sunt atribuite. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat.

„Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice.

România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon, care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon, sunt obligatorii.

Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, au mai transmis specialiștii universității clujene.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Ioana Bucur
Fac parte din grupul curajoșilor care au decis să rămână în România și sunt dovada vie a faptului că destinul găsește mereu o cale de a ne  aduce pe drumul ce ne-a fost ales. Mă...