Traian Berbeceanu, supranumit și ”Comisarul Corrado Cattani” al României, nu mai este de ani buni polițist activ. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost prefect al Capitalei, apoi din această primăvară a devenit city-manager al orașului Deva. Însă fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Alba, remarcat pentru anchetele împotriva interlopilor din vestul țării, nu a uitat niciodată că e polițist.
Nici măcar reținerea și anchetarea sa de DIICOT, care a pretins atunci că ar fi sprijinit o grupare criminală, lucru infirmat însă de către judecători, nu l-au putut determina pe Traian Berbeceanu să-și renege pasiunea pentru meseria pe care a practicat-o cu pasiune preț de un sfert de veac. Impact.ro vă prezintă un interviu în exclusivitate cu Traian Berbeceanu.
Impact.ro. Domnule Traian Berbeceanu, vă e dor de meseria de polițist în vremurile astea?
Traian Berbeceanu: Dacă mi-e dor? Sigur că da. Deși într-un fel eu tot polițist mă simt. Sigur, un polițist în rezervă, dar tot polițist. Și, fără falsă modestie, nu m-aș schimba cu acei polițiști activi care uită să fie activi!
În rest, da, mi-e dor și îmi va fi dor în continuare, dar nu pot schimba nimic. Rămân cu amintirile mele și cu prietenii mei, la care nu am de ce să renunț, dar și cu mândria că am condus cândva cea mai frumoasă echipă, Brigada de Combatere a Crimei Organizate din Alba Iulia.
Impact.ro: După 25 de ani în care ați fost polițist, ați reușit să scăpați de deprinderile meseriei? Să zicem că obișnuiți încă să vă mai uitați și azi în spate, dacă sunteți ori nu urmărit?
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Traian Berbeceanu: (râde). Nu am întors niciodată capul, nici atunci când eram polițist activ. Nu aveam de ce să o fac și nici azi nu am de ce să mă asigur din acest punct de vedere. Atunci când știi că nu ți-ai făcut decât treaba, nu ai de ce să privești în spate.
Cât despre alte deprinderi, nu cred că am așa ceva. Am încercat mereu să-mi fac corect meseria, atât și nimic mai mult. A, mai port încă armă…
Impact.ro: Cum adică? Aveți dreptul de a purta încă arma de serviciu?
Traian Berbeceanu: Nu, nu e vorba despre o armă de serviciu. Am drept și permis de port-armă. Am asupra mea un revolver american, de tip Smith&Wesson. Mi l-a dat cadou soția mea, cu mulți ani în urmă. Ea l-a visat și apoi a decis să-mi cumpere unul. Așa am intrat în posesia lui.
Impact.ro: Când v-a fost cel mai frică pe vremea în care erați polițist?
Traian Berbeceanu: În meseria asta te confrunți cu tot felul de momente, de stări și de sentimente. Deci și cu frica. Dar cel mai frică mi-a fost pe durata reținerii și anchetării mele pentru un lucru care s-a dovedit că nu l-am comis. Deși știam că nu e adevărată acuzația ce mi se aduce, mi-a fost frică.
Și știți de ce? Fiindcă până atunci mă confruntasem cu tot felul de pericole venite din partea unor oameni certați cu legea. Era normal, într-un fel, să te aștepți din partea lor, la tot felul de capcane, de pericole, de reacții. De data aia însă, când mi s-a înscenat toată acea poveste, am simțit că nu luasem niciodată în calcul așa ceva. De data asta eram atacat, ca să zic așa, de reprezentanți ai autorităților statului.
Adică din partea alor mei, a celor din tabăra mea! Și m-a cuprins frica, fiindcă nu m-aș fi așteptat în ruptul capului la așa ceva. Acum știu că trebuie să fii atent și la o asemenea variantă, dar pe atunci nu știam. E o constatare amară și atât de dureroasă!
Impact. Ro: V-ați mai întâlnit cu persoane pe care le-ați anchetat sau chiar arestat? Cum reacționați?
Traian Berbeceanu: Sigur că da…însă nu traversează nimeni pe celălalt trotuar. Mai degrabă când ne recunoaștem, preferăm să ținem asta pentru noi.
De fiecare dată când am câte o asemenea întâlnire îmi revin diverse amintiri. Dar și credința că nu am ce-mi reproșa. Am încercat să fiu mereu elegant și fără abuzuri în asemenea momente ale meseriei de polițist. Pe scurt, eu mi-am făcut la acele vremuri datoria de polițist, el sau ei, pe cea de hoț…
Impact.ro: Pasiunea dumneavoastră pentru meseria de polițist aveți cui o preda ca o ștafetă în familie?
Traian Berbeceanu: Aaaa, se vede că nu mi-ați citit cartea autobiografică! Fiul meu, când era mic le spunea tuturor că va fi șef la Crimă Organizată. Credea că funcția tatălui său se moștenește și se pregătea pentru asta cum știa el mai bine. La vârsta lui! După ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu tatăl său, nu a mai vrut să audă niciodată de o asemenea posibilitate!
Impact.ro: Ați aflat despre povestea aceea de la Oradea, cu polițiști aflați în filaj arestați ei înșiși?
Traian Berbeceanu: Da, am citit în presă. Nu comentez și nici nu voi comenta așa ceva. Nici măcar printre cei dragi, fiindcă mai ales printre cei dragi un polițist trebuie să știe ce spune și ce păstrează mereu doar pentru el!
