SPECIAL

Ce este inflația și cum ne schimbă calitatea vieții și nivelul de trai

Ioana Matei 13.06.2022, 15:17
Ce este inflația și cum ne schimbă calitatea vieții și nivelul de trai

Statisticile ultimelor luni arată o creștere constantă a inflației, în contextul scumpirii accentuate a prețurilor la energie, carburanți și alimente, urmare a creșterii prețurilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului pe piețele internaționale, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu impunerea sancțiunilor internaționale.

BNR nu vede o scădere a inflației decât din al doilea trimestru al anului viitor, iar Comisia Europeană a punctat că nu avem o stabilitate a prețurilor, în contextual analizei privind îndeplinirea criteriilor pentru a trece la moneda euro.

Creșterea costurilor de producție, odată cu majorarea prețurilor la energie și materii prime, în special cele agroalimentare, se reflectă în prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor care intră în coșul de consum lunar al unei familii.

Ultimele date de la INS arată o creștere a inflației în luna mai la 14,5%, de la 13,8% în aprilie, 10,2% în martie, 8,5% în februarie și 8,4% în ianuarie. Prețurile de consum, de la începutul anului, au crescut cu 1,5% în ianuarie (față de decembrie), 0,6% în februarie, 1,9% în martie, 3,7% în aprilie și 1,2% în mai.

Dincolo de multe cifre care de cele mai multe ori par greu de înțeles, oamenii vor să înțeleagă de ce nu mai pot cumpăra acum cu aceiași bani tot la fel de multe produse ca anul trecut sau de ce ies din magazin cu un coș tot mai gol.

Ce este inflația

Prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând într-o economie de piață, dar nu majorări la câteva produse alimentare și nealimentare generează inflația, ci o creștere generală a prețurilor, pe o perioadă mai mare.

Când putem cumpăra mai puțin cu aceeași sumă de bani într-o lună față de lunile anterioare, asta înseamnă că au crescut prețurile de consum, situație care se reflectă în inflație.

Altfel spus, cu cât cresc mai mult prețurile de la o lună la alta, cu atât poți cumpăra mai puține produse sau o cantitate mai mica din același produs pe care l-ai achiziționat în ambele luni.

Institutul Național de Statistică (INS), când anunță rata inflației, arată și cum au crescut prețurile de consum și ne spune și la ce produse au fost cele mai mari creșteri.

În mai, de exemplu, prețurile de consum față de luna aprilie 2022 au crescut cu 1,2%. Dar cea mai mare creștere a fost în aprilie, de 3,7% față de martie.

Modificarea anuală a prețurilor de consum. Sursa - Institutul Național de Statistică
Modificarea anuală a prețurilor de consum. Sursa – Institutul Național de Statistică

Consumatorul simte efectul inflației în magazine, unde găsește prețuri mai mari față de luna sau lunile anterioare, dar și față de perioada similară din anul precedent.

Când BNR anunță o creștere a dobânzii de referință, este tot urmarea inflației, dar cu efecte la nivel macroeconomic.

Ce este rata inflației

Rata inflației este indicele care arată cât de mult au crescut sau au scăzut prețurile de la o lună la alta sau de la un an la altul.

Avem un nivel de trai mai scăzut cu cât indicele este mai mare.

De exemplu, dacă anul trecut în luna mai am dat 3 lei pe un kilogram de cartofi, iar în mai 2022, indicele de inflație pentru acest produs este 51%, înseamnă că acum cumpărăm un kilogram cu 4,5 lei.

Rata anuală a inflaţiei în luna mai comparativ cu aceeași lună din 2021 este 14,5%, dar în cele cinci luni din acest an, comparativ cu decembrie 2021, a fost de 9,2%. Iar comparativ cu luna aprilie 2022, diferența este de la 13,8% la 14,5%.

Ce este indicele prețurilor de consum – IPC

Indicele prețurilor de consum – indicatorul pentru determinarea inflației – măsoară cum au evoluat prețurile produselor de care avem nevoie zi de zi pentru a trăi și ale serviciilor achiziționate într-o anumită perioadă față de perioada luată ca referință.

În calcularea IPC sunt luate în considerare mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare şi serviciile cele mai frecvente și cele mai necesare, care formează coșul mediu al unei familii.

lapte fructe si legume in scoli

Atunci când este calculată creșterea medie a prețurilor, mai întâi sunt luate în considerare prețurile produselor pentru care cheltuim mai mult, cum ar fi energia electrică, gazele și carburanții.

Un procent ridicat al prețurilor de consum este rezultatul pierderii puterii de cumpărare.

De ce ne afectează diferit inflația

Indicele prețurilor de consum (IPC) se stabilește pe baza unui coș mediu de bunuri și servicii, reprezentativ pentru toate gospodăriile.

Inflația este însă resimțită diferit în funcție și de ce produse cumpărăm și consumăm lunar în familie, pentru că fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum.

Dacă prețurile la combustibili cresc mai mult decât cele ale altor bunuri, rata inflației va fi percepută ca fiind mai mare de către persoanele care folosesc frecvent mașina personală față de cele care circulă cu mijloacele de transport în comun.

La calcularea inflației sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației:

  • articole zilnice (alimentele, carburanții);
  • bunuri de folosință îndelungată (îmbrăcămintea, calculatoare, electrocasnice);
  • serviciile (coafor, asigurările, închirierea de locuințe).

Impactul pe care o singură variație a prețurilor îl are asupra indicelui prețurilor de consum depinde de sumele cheltuite, în medie, într-o gospodărie pentru acel produs.

Dacă un produs din coș are o pondere de 0,5%, o creștere a prețului acestuia nu va avea un impact mare asupra IPC total. Dar dacă un alt produs din coșul de consum are o pondere de 5%, o creștere a prețului acestuia va avea un impact de 10 ori mai mare asupra IPC.

Cum poți să calculezi inflația ”personală”

Cum inflația ne afectează nivelul de trai, putem calcula indicele prețurilor de consum ca să vedem cu cât plătim în plus în fiecare lună un coș de cumpărături.

Dacă ne raportăm la inflația din luna mai 2022, putem calcula cum s-au schimbat prețurile la produse de la un an la altul.

În luna mai 2022, pâinea s-a scumpit cu 22,5% față de luna mai 2021. Asta înseamnă că, dacă în luna mai 2021, o pâine costa 1 leu și am cumpărat 10, am plătit 10 lei pentru acest tip de produs. În luna mai 2022, costul a fost 10 x 1,22 lei, adică 12,5 lei.

Într-un an, până în mai 2022, prețurile au crescut la cartofi cu 51%, la ulei cu 44%, la combustibili cu 38%, la făină cu 30%, la legumele cu 19,5%, la carne cu 11,2%, la brânza cu 16,2% și la ouă cu 16,6%.

Nicio categorie de prețuri nu a scăzut în ultimul an – prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 4-5-6%, excluzând energia, conform ultimelor date de la INS privind inflația și evoluția prețurilor de consum din mai 2022.

Ce factori generează inflația

De cele mai multe ori, inflația crește când există o cerere în exces a unor produse, iar pentru că acestea sunt rare, sunt și mai scumpe.

Îți dorești să cumperi mai mult atunci când ai acces mai mare la resurse, inclusiv la cele provenite din credite bancare pentru nevoi personale. Pentru a descuraja creditarea, BNR intervine și crește dobânda de referință, ca să mai stopeze astfel din inflație.

Cum afecteaza razboiul din Ucraina perspectivele economice ale Romaniei

Un alt factor care generează inflație este creșterea costului de producție a unor bunuri. Iar cauzele de creștere a costurilor sunt scumpirea materiei prime, prețurile majorate la combustibil sau la energie electrică și gaze, noi taxe sau embargouri.

De ce este importantă stabilitatea prețurilor

O stabilitate a prețurilor garantează că banii pe care îi ai astăzi în buzunar vor avea și mâine sau peste o lună aceeași valoare.

Analiștii spun că efecte negative au atât creșterile semnificative de prețuri, adică inflația, cât și scăderile continue ale prețurilor, adică deflația, pentru că ambele influențează negativ economia și siguranța locurilor de muncă.

Când prețurile pentru mare parte din produsele și serviciile pe care le achiziționezi lunar cresc, puterea de cumpărare din venituri și economii scade.

Asta poate duce la o spirală a creșterii prețurilor, pentru că, atunci când totul se scumpește, muncitorii s-ar putea să le ceară angajatorilor o mărire de salariu. Mai departe, angajatorul, pentru a finanța majorările salariale solicitate, este posibil să crească prețurile produselor.

Cu cât acest fenomen afectează un număr tot mai mare de companii, cu atât vor fi mai multe produse care se vor scumpi tot mai mult.

Ce înseamnă indicele armonizat al prețurilor de consum

În zona euro, inflația nu este măsurată după IPC, ci după indice armonizat al prețurilor de consum – IAPC.

Asta înseamnă că se iau în calcul indicii prețurilor de consum ale produselor din toate statele membre ale Uniunii Europene care au monedă euro și se determină inflația folosind toate țările aceeași metodologie.

Pentru a determina IAPC, Banca Centrală Europeană, prin institutul de statistică Eurostat, adună lunar aproximativ 1,8 milioane de prețuri en-gros, en-detail sau vândute pe site-uri, din statele Uniunii Europene.

Observatori specializați colectează datele din peste 200.000 de magazine, în aproximativ 1.600 de localități din zona euro. În medie, prețurile a aproximativ 700 de bunuri și servicii reprezentative sunt colectate în fiecare țară, numărul exact al articolelor incluse în eșantion fiind diferit de la o țară la alta.

Pentru România și celelalte state care nu sunt în zona euro, IAPC este calculat de institutele naționale de statistică.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna aprilie 2022 este 101,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 calculată pe baza IAPC este 12,4%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Urmăriți Impact.ro și pe