Codul Administrativ, pe care Guvernul s-ar pregăti să-l adopte chiar marți prin OUG, este considerat un cadou politic pentru administrațiile locale. Intens cerut de așa-zișii baroni locali, cei care fac și desfac în teritoriu, Codul Administrativ politizează complet administrația locală și îi pune la adăpost de anchetele penale pe mulți dintre ei.
ACTUALIZARE: Premierul Viorica Dăncilă a confirmat, în debutul ședinței de Guvern, că proiectul privind Codul Administrativ va fi adoptat, marți, prin Ordonanță de Urgență.
Proiectul de OUG privind Codul Administrativ a fost redactat de Cabinetul Dăncilă și a fost îndelung cerut de aleșii locali.
Există mai multe prevederi care pun sub semnul întrebării reformele administrației locale pe care, declarativ, și le doresc oficialii.
Practic, proiectul politizează complet aparatul administrativ local și pune puterea în mâinile șefilor de instituții, începând cu președinții de Consilii Județene, cunoscuți pentru că, de multe ori, fac parte din categoria baronilor locali și terminând cu primarii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Proiectul de OUG privind Codul Administrativ este văzut drept un cadou trimis pe tavă de la Guvern. Și s-ar putea să fie chiar așa.

Ce este Codul Administrativ și de ce este considerat controversat
Codul Administrativ conține mai multe articole considerate controversate.
Sunt prevăzute acolo pensii speciale pentru aleșii locali, se schimbă aritmetica în baza căreia se iau deciziile în instituții și în Consiliile Generale, iar în cazul unor nereguli, răspunderea e mutată pe umerii unor simpli funcționari publici.
Cu alte cuvinte, „greii” administrației locale se pun la adăpost.
Cum justifică Guvernul această urgență? În nota de fundamentare, Palatul Victoria notează că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”.
De precizat și că proiectul de OUG privind Codul Administrativ a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social. Avizul este unul consultativ, e drept. Dar spune ceva despre intențiile Guvernului.
Codul Administrativ, cadou pentru baronii locali
Una dintre prevedere din Codul Administrativ mută puterea supremă în mâinile șefilor de instituții, fie că vorbim de președinți de Consilii Județene sau primari, remarcă G4Media.
Practic, Agenția Națională a Funcționarilor Publici rămâne doar o instituție de decor, în condițiile în care se va subordona Ministerului Dezvoltării, un portofoliu deținut de un om numit politic.
Primarii, președinții de Consilii Județene și șefii de deconcentrate, în schimb, vor fi răsplătiți.
Pensiile speciale, de pildă, primite pe lângă indemnizațiile clasice, le pot aduce aleșilor locali venituri cu câteva zeci de mii de lei mai mari. Favorizați sunt longevivii, adică primarii cu multe mandate.

Cum o ajută Codul Administrativ pe Gabriela Firea, primarul-general al Capitalei
La una dintre prevederi se uită cu atenție și primarul-general al Capitalei, Gabriela Firea, cea care nu de puține ori a încercat să se impună, în interiorul partidului, în fața Vioricăi Dăncilă.
De asemenea, din postura funcției pe care o ocupă, Gabriela Firea a criticat public Guvernul pentru că a micșorat cota alocată Primăriilor din impozitul pe venit colectat de la salariați.
Prevederea care schimbă aritmetica în baza căreia se iau deciziile în interiorul Consiliilor Generale îi este benefică primarului-general al Capitalei.
Proiectul de OUG privind Codul Administrativ arată că deciziile care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu jumătate plus, adică majoritate simplă. Până acum, astfel de decizii se luau cu două treimi, adică era nevoie de mai multe voturi pentru.
Este motivul pentru care înființarea unor companii municipale dintre cele 22 pe care le-a creat Gabriela Firea a fost declarată ilegală. Asta pentru că edilul-șef al Capitalei avea nevoie și de voturile consilierilor USR și PNL, cei care s-au opus înființării lor.
Dacă proiectul de OUG privind Codul Administrativ trece în forma dorită de Guvern, atunci pentru companiile municipale ar fi nevoie doar de o majoritate simplă – pe care Gabriela Firea o deține, în baza consilierilor PSD și ALDE, și de care se poate ajuta.