„Nu avem bani la buget pentru creșterea pensiilor!” , așa sună părerea fostului ministru USR al Investițiilor și proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel ce a negociat anul trecut celebrul PNRR cu Comisia Europeană. El spune că liberalii au mers mai mereu pe varianta optimistă a încasărilor la bugetul de stat, iar realitatea le-a dat de multe ori calculele peste cap.
Fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, crede că tot ce se întâmplă în ultimele zile pe tema majorării pensiilor în România e doar o mișcare propagandistică a celor două mari partide politice, PSD și PNL. El spune că liberalii au mers mai mereu pe varianta optimistă a încasărilor la bugetul de stat, iar realitatea le-a dat de multe ori calculele peste cap.
„Când ai deficitul atât de mare cum îl are România e dificil să faci tot felul de exerciții de echilibristică financiară. Ceea ce auzim în aceste zile, de la diverși politicieni, pe tema majorării pensiilor, e doar manipulare ieftină. Dacă tot susțin cei de la PSD tema asta, a majorării pensiilor, nu înțeleg cine îi oprește să meargă la Bruxelles, la Comisie, cu calculele bine făcute și să le demonstreze celor de acolo că ei au dreptate, nu ceilalți? De fapt, nu au banii necesari majorărilor!”, a precizat Cristian Ghinea pentru impact.ro.
El spune că problematica majorării pensiilor ar trebui să iasă din acest joc politic în care a intrat de ani buni.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Românii ar trebui să știe că anual, la 1 ianuarie și 1 iulie, pensia i se majorează, ținând cont și de rata inflației, ignorând Executivul care conduce țara la ora respectivă. Dar subiectul e unul mereu speculat de politicienii de la putere, fiind unul de maxim interes pentru milioane de concetățeni”, adaugă fostul ministru.
El reamintește că negocierea actualului format al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană a durat mai bine de șase luni.
„Cei de acolo, de la Bruxelles, sunt foarte bine informați, vă asigur! Știu exact care e situația de la noi. Cunosc și faptul că există un sector al pensiilor speciale, pe care noi le ascundem, mai mult sau mai puțin, prin diverși algoritmi! Dar, în realitate, acest procent, atât de blamat, și de ministrul Muncii, Marius Budăi, și de liderul PSD, Marcel Ciolacu, de 9,4% din PNRR ca plafon al pensiilor, nu a fost niciodată atins până în prezent”, susține el.
Cristian Ghinea a oferit și amănunte, pe marginea afirmațiilor sale pe această temă:
„România nu a avut niciodată atins acest plafon. În fapt, nu atins nici măcar 9%, dacă adăugăm și pensiile speciale, ca să ne fie tuturor clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii. Iar asta-i valoarea maximă. Pe vremea lui Liviu Dragnea valoarea pensiilor era de 7,2% din PIB. Pe vremea lui Ponta era de 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB.
În acest din urmă caz discutăm despre câteva mii de oameni ce dispun de pensii speciale. Aici avem o problemă! Faptul că PSD face o obsesie din acest procent, de 9,4%, când noi nu am cheltuit niciodată nici măcar 9%, este o manipulare ieftină, de tip politicianist, în care se aruncă vina pe altcineva, când de fapt nu ai bani la buget să faci ceea ce ai afirmat. Ei, fie liberali, fie pesediști, n-au de unde să dea niște bani promiși. Nu au bani la buget ca să crească pensiile atât cât au promis, pentru că au promis într-un mod de multe ori nerealist, ca să nu zic de-a dreptul nesimțit!”.
El crede că discuția pe tema asta nu se va sfârși prea curând.
„Dacă își vor face temele serios, cu date de la Ministerul Muncii și de la cel al Finanțelor și vor bate la ușa Comisiei Europene, aceasta cred că le va deschide. Ce se va întâmpla însă dacă cealaltă parte nu va rezona la propunerile noastre, la calculele noastre statistice? Aici se deschide o altă paranteză, care s-ar putea solda cu un eșec!”, mai spune același Cristian Ghinea.
PSD a anunțat că-și propune majorarea procentului alocat prin PNRR pensiilor de la 9,4% la 11,7%, care este media Uniunii Europene pe acest subiect, dar aprobarea finală trebuie primită de la Comisia Europeană.