Câte exploatări de aur mai are România. Toate au fost descoperite după Revoluție

Stan Filon 22.06.2021, 11:40
Câte exploatări de aur mai are România. Toate au fost descoperite după Revoluție

Mulți români se întreabă câte exploatații de aur mai sunt în România. Ei bine, după Revoluția din 1989 au fost descoperite zăcăminte de aur, iar în viitorul foarte apropiat urmează să fie dată în exploatare cea mai nouă mină de aur din România.

Iată câte exploatări de aur mai are România

În total, au fost descoperite după Revoluție un număr de trei exploatări miniere de aur și argint. Este de așteptat ca primul lingou de aur din Munții Apuseni să fie turnat chiar anul viitor, în exploatarea minieră de la Rovina. Autorizațiile au fost obținute fără scandal, iar unul dintre motive este faptul că aceasta nu va folosi cianuri, ci va extrage aurul din subsol prin metode tradiționale.

Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer, celelalte două fiind la Roşia Montană şi Certej. Cea care a început încă de anul trecut demersurile pentru obșinerea autorizației de exploatare este firma Samax România SRL, după ce în 2018 guvernul a aprobat concesiunea de exploatare a resurselor din subteran.

Cate exploatari de aur mai are Romania
Cate exploatari de aur mai are Romania

Al doilea cel mai mare zăcământ de aur din Europa

Exploatarea care își va începe activitatea în 2022 va conţine trei mine, două de suprafaţă şi una de subteran. Nu se vor folosi cianuri pentru prelucrarea minereului aurifer, iar zăcământtul este estimat la 180-200 de tone. Aurul va fi topit şi transformat în lingouri tot la Rovina, în uzina specială care va fi construită în acest sens. Statul român ar urma să încaseze redevenţe de circa 300 de milioane de dolari.

Pentru ca acest proiect să demareze, zece gospodării vor fi dislocate, aşa cum reiese din proiectul de exploatare aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), după cum scria recent romania.europalibera.org.

Vor exista, aşadar, două cratere: unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) şi un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafaţă vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care apoi se vor desprinde aurul şi cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfăşura şi în subteran, în mina Valea Gârzii – Cireşata. Aceasta e proiectată însă să fie deschisă peste un deceniu.

Statul român primește doar 6% din contravaloarea aurului găsit

Cele aproximativ 200 tone aur şi peste 635.000 tone de cupru de la Rovina, al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa, potrivit unor specialişti, ar urma să fie extrase prin investiţia exclusiv privată, fără participarea statului român. Statul va primi în schimb redevenţe de 6% pentru aurul produs şi 5 % pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari.

”Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3.697.911.600 dolari pentru aur şi 1.772.194.945 dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru. În consecinţă, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat pentru perioada de concesiune menţionată este de 221.874.696 dolari pentru aur şi 88.609.747,25 dolari pentru cupru. Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 de ani, este 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat este de 15.524.222,1625 dolari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru acordarea licenţei de exploatare.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI