Potrivit comisarului european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, Uniunea Europeană ar putea înregistra pene de curent în această iarnă, ca urmare a crizei energetice persistente de pe continent și a conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, se presupune că Bruxelles-ul se pregătește pentru ce e mai rău.
Lenarčič a declarat: „Da, este destul de probabil”, ca răspuns la întrebarea dacă națiunile UE ar putea avea nevoie de ajutor în caz de dezastru ca urmare a crizei energetice, într-un interviu care a fost difuzat marți de rețeaua media germană RND.
Primul scenariu, potrivit lui Lenarčič, este acela ca „unul sau un număr mic de state membre” ar putea avea „un incident minor, cum ar fi o pană de curent”, caz în care alte țări din UE vor putea să le sprijine și să le furnizeze generatoare de energie „așa cum se întâmplă în timpul dezastrelor naturale”.
A doua este posibilitatea ca „un număr considerabil de țări” să fie afectate, caz în care rezerva strategică a UE va fi mobilizată pentru a răspunde solicitărilor, potrivit Reuters.
Lenarčič a afirmat că UE ar acționa rapid în caz de urgență, citând exemple din trecutul recent în care Slovenia a primit combustibil și generatoare în aceeași zi în care rețeaua electrică a țării a fost afectată de o furtună de zăpadă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]El a spus că UE se pregătește, în general, pentru o iarnă de crize, explicând că, de la experiența pandemiei de coronavirus, Bruxelles-ul a încercat să „anticipeze crizele” și să evite să reacționeze doar în caz de urgență.
Unele dintre cele mai mari bănci din Europa se pregătesc pentru probabilele pene de curent și raționalizări de energie care ar putea pune în pericol sistemul monetar care susține economia regiunii, instalând generatoare de rezervă și stingând luminile.
Băncile își testează capacitatea de a face față penuriei de energie și își pregătesc surse de energie de rezervă, inclusiv generatoare, pentru a se asigura că bancomatele și serviciile bancare pe internet nu vor fi deconectate, deoarece Rusia restricționează aprovizionarea cu gaz a continentului.
Băncile iau, de asemenea, măsuri vizibile pentru a răspunde crizei energetice, cum ar fi reducerea spațiului de birouri și consolidarea personalului în mai puține clădiri.
Deutsche Bank a declarat că a lansat o serie de măsuri de economisire a energiei în cele 1.400 de clădiri din Germania, pentru a economisi 4,9 milioane de kWh de energie electrică în fiecare an – suficient pentru a alimenta aproximativ 49.000 de becuri timp de o oră.
Creditorul oprește apa caldă curentă în toalete, ajustează temperatura la locul de muncă, oprește iluminatul interior al sucursalelor și publicitatea exterioară iluminată pe timpul nopții.
În timp ce companiile fac economii, guvernele din Europa au alocat aproape 500 de miliarde de euro în ultimul an pentru a proteja cetățenii și companiile de creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, potrivit unui studiu publicat de think-tank-ul Bruegel.
În urma lunilor de creștere a prețurilor, guvernele au luat măsuri de reducere a prețurilor cu amănuntul la energie, au redus taxele pe energie și au acordat subvenții celor care plătesc facturile.
Prețurile europene la gaze și energie electrică au crescut vertiginos, în condițiile în care Rusia a redus exporturile de combustibil ca represalii la sancțiunile impuse de Occident pentru invazia sa în Ucraina.
Cele 27 de țări ale UE au alocat în mod colectiv 314 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a dificultăților, în timp ce Marea Britanie a pus deoparte 178 de miliarde de euro, potrivit Bruegel, cu sediul la Bruxelles.
Dacă se includ și banii pe care guvernele i-au alocat pentru naționalizarea, salvarea sau acordarea de împrumuturi pentru utilitățile energetice aflate în dificultate, atunci guvernele UE au cheltuit mai aproape de 450 de miliarde de euro, potrivit think-tank-ului.
