După cazurile din săptămânile trecute în care elevi de liceu au fost reținuți pentru trafic de droguri s-a abordat din nou problema campaniilor antidrog din școli. Când vine vorba de minori primele instituții la care ne gândim că ar trebui să țină situația sub control sunt școlile. Din păcate însă profesorii nu au, de cele mai multe ori pregătirea necesară pentru a descoperi sau a preveni un astfel de pericol.
Impact.ro a stat de vorbă cu Cătălin Țone, expert antidrog, șeful Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, care spune că ar trebui chemați mai des specialiști în școli atât pentru a vorbi cu elevii dar și pentru a-i ajuta pe profesori.
Ministerul Educației nu are un program de training pentru cadrele didactice în sensul combaterii și prevenirii consumului de droguri printre elevi. Doar 1% din consum se petrece în incinta instituțiilor de învățământ, astfel ca profesorii ar trebui să descopere semnele consumului și să vorbească cu elevii și despre alte subiecte decât materia predată la clasă, misiune de altfel destul de dificilă. În anumite licee se mai fac întâlniri cu specialiști sau chiar foști dependenți de droguri dar organizarea unor astfel de evenimente rămâne la latitudinea școlilor.
„Toate aceste informații au apărut în ultimii ani în momentul în care au fost anumite incidente, dar eu cred că o simplă lectuare a unor informații, nu se compară cu prezența unui specialist pregătit care să poată să le câștige încrederea, care să poată să îi determine pe profesori să înțeleagă cu adevărat care este problema. Contează foarte mult și exemplele personale, în activitățile pe care le desfășurăm, un impact deosebit au fosștii consumatori care vin și povestesc. Contează foarte mult, noi trebuie să veni cu exemple clare în fața profesorilor, a elevilor și chiar în fața părinților.
Nici părinții nu cunosc semnele și bassic-ul, cum să identifice dacă copilul a debutat în consumul de droguri, nu știu ce pași să facă pentru a-l ține departe de anturaj. Părintele român este un părinte tradițional, de bun simț. Este o vorbă românească care spune că cea mai grea meserie este cea de părinte, noi tocmai asta uităm să facem.”, spune Cătălin Țone.
Pe lângă anturaj, o altă problemă pentru părinți o reprezintă și exemplele date de cântăreți, vedete sau influenceri de succes. Pericolul este cu atât mai mare cu cât produsele de pe piață sunt stropite sau modificate pentru a conține doze mari de substanțe halucinogene și care favorizează instalarea dependenței încă de la primele doze. Dacă în trecut se putea vorbi de marijuana ca fiind un drog care nu dă dependență acum este stropit cu etnobotanice și are în compoziție de cinci ori mai mult THC decât în trecut.
„Ei simt nevoia să vorbească, nu își mai aleg modele din familie pentru că noi le întoarcem spatele, suntem foarte ocupați și ei își aleg modele din exterior. Marijuana nu este ceea ce se crede, nu mai are 2-3% THC, cum era acum 35-40 de ani. Eu dau mereu exemplul Bob Marley, era altceva atunci. Acum marijuana care se produce, în special în Maroc, cam 75% din producția mondială, dar și în Spania, se produc mai nou și în culturi în România, are 15-20% THC, dependența se instalează rapid.
Izbește creierul, care este în dezvoltare până la 21-22 de ani, dependența se agață și nu este decât un pas până la următorul tip de drog. Dacă sunt în combinație și cu etnobotanice lucrurile sunt foarte grave, vorbim de dublă dependență plus efectul toxic. Practic copilul este turtit din punct de vedere neuronal, este blocat în dezvoltare. Cu debutul la 14-15 ani și cu dependență cronică eu am văzut puțini adolescenți să scape. Sau dacă au scăpat le-am simțit sechelele, și cu siguranță acestea se vor repercuta toată viața lor”, a mai explicat expertul.