Castelul uitat al lui Mihai Viteazul. Cum arată acum și în ce țară se află

Andra Daoud 18.01.2022, 17:03

Cu puțin timp înainte de a muri, Mihai Viteazul a devenit proprietarul unui castel despre care nu se amintește prea des în cărțile de istorie. Fostul domnitor al Țării Românești a moștenit edificiul pe cale ereditară, la începutul anului 1601. Castelul se află într-o zonă geografică superbă, este înconjurat de o imensă pădure de pini, iar cei care îl vizitează au surpriza să afle că i-a aparținut lui Mihai Viteazul.

Castelul uitat al lui Mihai Viteazul

La începutul anului 1601, Mihai Viteazul devenea stăpânitorul castelului Kinsberg (Kynsburg, Kinspurg, Künigsberg), numit astăzi Zamek Grodno. Castelul se află în Polonia, în localitatea Zagórze Śląskie din Silezia, mai exact, și este aproape necunoscut românilor. Edificiul se află într-o zonă cu mai multe castele și reprezintă una dintre cele mai pitorești reședințe de conducători.

Castelul Zamek Grodno, așa cum este cunoscut astăzi, a fost construit la o înălțime de 450 de metri, având o poziționare strategică. Este înconjurat de o pădure de pini, care se întinde în prezent pe o suprafață de 19 hectare și are origini aproape legendare. Inițial, a fost o construcție fortificată care servea drept graniță între Silezia și Boemia. Ulterior, Silezia a trecut, cu tot cu castel, sub stăpânirea Boemiei, pierzându-și rolul de cetate de graniță.

La mijlocul anilor 1500, castelul a ajuns în proprietatea familiei de Logau, care l-a refăcut în stil renascentist. Spre finalul secolului, văduva familiei decide să renunțe la castel, din cauza datoriilor mari pe care le avea și astfel edificiul ajunge sub stăpânirea împăratului Rudolf al II-lea.

Castelul uitat al lui Mihai Viteazul. Cum arată acum și în ce țară se află
Castelul moștenit de Mihai Viteazul de la Rudolf al II-lea

Cum a ajuns castelul din Polonia în posesia lui Mihai Viteazul

Rudolf al II-lea îi promite castelul lui Mihai Viteazul, care la vremea aceea se remarca drept un nou erou al Imperiului și un apărător al creștinătății. Potrivit unor relatări istorice ale vremii, împăratul avea intenția de a-i dona castelul domnitorului român încă din 1598, când Sigismund Báthory s-a întors în Ardeal și i-a cedat tronul lui Andrei Báthory, făcând astfel jocurile Turciei și trădând interesele imperiale și Liga Sfântă.

Astfel, împăratul i-a promis castelul lui Mihai Viteazul dacă acesta urma să se implice în eliminarea lui Andrei Báthory. Intenția a fost pecetluită printr-o scrisoare oficială, în care Rudolf al II-lea promitea să cedeze castelul cu tot cu ținutul și jurisdicția acestuia. Deși Mihai Viteazul a reușit să îl învingă pe Andrei Báthory în celebra bătălie de la Șelimbăr, din 1599, el nu a putut intra în posesia castelului imediat, din cauza unor situații birocratice care nu au permis recuperarea edificiului de la creditori mai devreme.

La 15 februarie 1601, Mihai Viteazul a intrat oficial în posesia castelului. Ironia sorții face ca domnitorul să nu fi vizitat niciodată castelul pe care l-a primit: a intrat în posesia lui prin intermediul unui delegat, pentru că nu putea părăsi Țara Românească din cauza situației din Transilvania, care devenea din ce în ce mai precipitată. Mihai Viteazul a fost asasinat la 12 august 1601 și nu a mai apucat niciodată să își vadă castelul.

Urmăriți Impact.ro și pe